Demons: Inside Me

9 - "Voi sunteţi răul..."

-Oh, asta chiar e una nouă...o fiinţă umană jalnică cere ajutorul unui demon ca să scape din ghearele altui demon. Chiar crezi că lui Bel îi pasă de tine?

Nu, evident că nu credeam asta...doar speram să îi spună să mă lase, dar nu s-a întâmplat.

-Nu e un demon, are doar numele unuia.

-Bel...eşti sigur că ea e Cheia? Este...ăăă...cum să spun asta într-un mod politicos...este cam proastă.

Ce mai mod politicos!

-Dacă Regele a zis că este, atunci este, răspunde Bel ridicând din umeri.
-Ce vreţi de la mine !?

Nu mi-a răspuns niciunul. Mammon m-a împins de la spate, făcându-mă astfel să merg în afara sălii de sport, Bel urmându-ne.

-H-hei, unde mă duceţi? Asta e răpire! M-auziţi!? O să vă găsească poliţia şi o să muriţi în închisoare!

-Eşti gălăgioasă, îmi spune Mammon întărind strânsoarea.
-Pentru cultura ta generală, nu există poliţist care să nu fii făcut vreun pact cu noi, demonii. Mai ales cu mine şi Mammon.

Mammon...

-Nu sunteţi în toate minţile! N-am idee despre ce vorbeşti acolo Bel, dar nu am făcut nimic! Repet întrebarea: unde mă duceţi !?

-În Iad, îmi răspund la unison.

-Iad...? Ce...în Iad o să ajungeţi voi, răpitori de fete! Eliberaţi-mă! Acum! Jur că o să depun declaraţie la poliţie când scap de voi.

-Nu scapi. Şi mai taci odată! D-aia urăsc oamenii. Hai Bel, scoate Piatra, îi spune Mammon oprindu-se într-un colţişor.

-Credeam că tu ai luat-o.
-Nu, a rămas că tu o iei...
-Dar nu am luat-o.

-Eşti un cretin, Bel! Ăăăh, las-o dracu' de treabă.

-Serios? Vă certaţi pentru o amărâtă de piatră? E un parc peste drum, are pietre de toate formele.

-E Piatra Însângerată, puştoaică proastă ce eşti. Cu ea deschidem portalul spre Iad. Bel, caută-l pe Asmodeus. Trebuie să fie prin zonă.

Asmodeus...?

-Sigur nu rezistă prea mult cu tine, aşa că rămân eu cu ea, spune Bel întinzând mâna spre mine.

Însă când a vrut să mă prindă de braţ, mâna lui s-a răsucit de parcă o fantomă invizibilă i-a întors-o.
-Arghhh !!!

-Cât timp e în posesia mea...să nu îndrăzneşti s-o atingi, Belphegor. Altfel ţi-ai găsit sfârşitul.

-Şi nu puteai spune asta fără să-mi suceşti mâna!? Demon lacom şi nemernic.
-Mergi după Asmodeus şi ai grijă să nu te dai de gol. Dacă află că avem fata, o să vrea s-o ducă el la Rege şi asta trebuie evitat cu orice preț.

-Da, da...doar păstreaz-o în viaţă, spune Bel înainte să plece.

După vreo cinci minute se şi sunase de ieşire. Aşteptam cu nerăbdare să-mi văd colegii şi să scap de psihopatul ăsta de Mammon, nu că Bel ar fi mai normal...totuşi, măcar Bel nu mă sperie aşa tare cum o face Mammon.

În final au apărut şi colegii mei, doar că...toţi treceau pe lângă noi de parcă nici nu existam.
-Hei! Nu mă vedeţi sau ce? Larisse! Karla! Jacob!

Toţi continuau să alerge pe-acolo, ignorându-mi complet strigătele. Nici măcar unul nu a ridicat capul spre mine.

-Nu mai urla, eşti enervantă. Ei nu ne văd şi nici nu ne-aud. Suntem în Cub.