LANDON | 2

33. "Promit!"

     

             A doua zi după discuția cu Scarlett...

           Tata a acceptat cu greu să plec, mai ales după ce a auzit fapta pe care am făcut-o împreună cu Scarlett. Nu i-a convenit în nici un fel, dar mama l-a convins, prin a merge în vacanță câteva zile decât ei doi, lucru care mi-a adus Raiul pe pământ pentru câteva momente, crezând că am mai multe zile libere cu Scarlett, dar dacă va fi în continuare supărată, cred că voi sta singur.

         Acum sunt în drum spre Parcul Central din marele New York, orașul în care am copilărit eu și Kaira. Aseară am dormit în vechiul apartament al părinților mei, pe vremea când nu ne aveau pe noi. Nu știu de ce au mai păstrat și locul ăla, poate din cauza atâtor amintiri, dar mie mi-a fost de folos.
         E ora 15:01, iar acum fac primul pas în parcul imens. Sierra mi-a trimis mesaj cum că mă așteaptă lângă mașina de înghețată de lângă intrarea în parc, dar nu văd nici una aici, așa că, continui să merg până când voi găsi una.
        

         – Iubitule? cea mai oribilă voce se aude din spatele meu.

           Dau ochii peste cap, apoi mă întorc și dau cu ochii de ea. E aceeași fata de care m-am îndrăgostit acum ceva timp, doar că s-a vopsit aceeași nuanță pe care o are și Scarlett la păr.

          – Prefer Landon! Ai spus că ne întâlnim lângă o mașină de înghețată, îi reamintesc.

         Ea are deja una în mână și linge din ea, uitându-se în ochii mei.

          – Oh, asta am zis? se preface că a uitat. Da...Asta e! În fine! Despre ce trebuia să vorbim? spune, iar eu dau ochii peste cap, de fiecare dată când își pițigăiește vocea.

          – Despre cum au ajuns poze cu mine și cu Scarlett, la tine! îmi încrucișez brațele la piept.

           – Păi se pare că ieri seară, beția v-a adus la limite, iar de data asta le-ați încălcat! Chiar atât de tare voiai să te răzbuni pe mine, prin a mă face "târfă"? imită ghilimelele în aer, înghețata aproape căzându-i.

            – Eram prea beat să gândesc! Acum că am stabilit ce s-a întâmplat, nu le vei mai publica, nu-i așa?

             – Landon, Landon, Landon, dragul meu Landon, nu ai înțeles! O afacere nu se încheie atât de ușor! râde ea.

            – Cred că-ți bați joc de mine! Am venit până aici, la două mile distanță de San Francisco, singur, ca să anulezi publicarea unor poze, și tu nu vrei să faci asta? Am făcut tot ce ai vrut! Acum, dă naibs odată pozele alea, sau te voi călca în picioare, iar desfigurată, nu cred că vei mai fi un fotomodel atât de frumos! mă apropii de ea.

           – Încet, scumpule! Nu poți face una ca asta, mai ales într-un loc public!

           – Sierra! Pentru numele Lui Dumnezeu, dă-mi telefonul tău! strig către ea. Acum! accentuez cuvântul.

            Ea scoate încet telefonul din buzunar, apoi mi-l dă. Încerc pinul pe care-l știam acum ceva timp, iar norocul meu e că e neschimbat: data când ne-am cunoscut. Am intrat și am șters tot ce ține de mine și Scarlett. Nu m-au interesat alte poze.

             – Tu chiar atât de prost ești? mă întreabă peste puțin timp.

             – Ce ai zis? o pun să repete.

             – Ești chiar atât de prost? Crezi că nu am făcut și alte copii? Alea au fost în telefon, deoarece erau cu tine. Doar pe tine te voiam într-o poză, nu și pe aia.

              – "Aia" are un nume, pe care l-am repetat de cel puțin trei ori până acum! spun nervos. Iar acum, dacă nu dai foc tuturor copiilor și tuturor prostiilor din capul tău, nu știu ce îți voi face Sierra! De ce cauți răzbunare? De ce te bagi în relația mea? Tu ai plecat pur și simplu din viața mea când ți-ai îndeplinit visul. Tatăl tău a devenit bogat și tu la fel, de pe urma mea.

             – Iar datorită frumuseții mele și a corpului meu, am devenit faimoasă! spune zâmbind.

– Dar tot de pe urma mea, ai ajuns faimoasă, Sierra! Nu ți-am greșit cu nimic, de ce nu încetezi, iar toți o să fim fericiți? întreb calm, apropiindu-mă de ea.

       Dacă nu se lasă bătută, o s-o ating unde o doare.

              – Sierra...te-am iubit. Și știu că și tu o faci! spun, apoi îi caut mâna, apucând-o.

          Ea tresare, apoi se uită în ochii mei și oftează.

            – Ce pot face pentru tine ca să mă ierți dacă ți-am greșit cu ceva? o întreb șoptit, uitându-mă în ochii ei.

            – Landon...ai putea să faci ceva pentru mine. Mai știi ultima noastră întâlnire? spune ea. Nu am intenționat să mă despart de tine atunci, m-a pus tata. I-am povestit cine ești și cu ce te ocupi, iar tata a înnebunit să audă, iar banii i-au furat mintea. Măcar...putem să refacem întâlnirea aia? se uită în ochii mei adânc, ca de fiecare dată când mă ruga ceva.

              – Iar dacă ies la întâlnirea cu tine, și o refacem, jură-mi că o să arzi toate pozele cu mine și cu Scarlett și o să uiți conversația cu mine și cu tine de aseară! Uiți orice detaliu care s-a întâmplat! spun serios, iar ea dă din capa afirmativ, cu greu.

              – Atunci s-a făcut! spune ea veselă. Nu o să mai public nimic, promit! Ne vedem diseară la 8, vin eu și te iau! Să fi îmbrăcat la patru ace! sare ea fericită, apoi fuge sărind.

          Mă face să zâmbesc pentru o secundă în colțul gurii, dar zâmbetul meu devine mai mare doar la gândul că am rezolvat problema. Mi-aș dori ca Scarlett să fie aici și să o iau în brațe.
           Îmi scot telefonul din buzunar, în timp ce mă îndrept către o canapea și opresc înregistrarea vocală. Am înregistrat toată conversația cu Sierra doar ca dovadă pentru orice eventualitate. Apelez numărul ei, apoi pun telefonul la ureche și aud cum bipăitul ăla enervant, răsună.

         – Landon?

         – Ce faci, iubito? o întreb zâmbind.

          – Bine, stau în pat și mă plictisesc de moarte! Tu? Ai ajuns la New York cu bine?

           – Da. Am rezolvat problema cu Sierra! îi spun, iar ea inspiră adânc.

            – Cum adică "ai rezolvat"? Vrei să spui că a acceptat să nu publice pozele? spune ea repede.

             – Exact! zic zâmbind.

– Așa ușor?

– Mi-a cerut ceva.

   – Bineînțeles! zice sarcastic. Mai exact?

             – Să refac ultima întâlnire pe care am avut-o cu ea, înainte să ne despărțim.

Un oftat adânc se aude în telefon.

               – Bineînțeles că hoața aia te-a vrut singur acolo, fiindcă vrea să mi te ia! Puteam să jur că asta va face, scorpia! Ok, atunci vorbim după întâlnirea ta fantastică, cu...psihopata aia! Pa, Landon!

                 – Chiar nu te pricepi la insulte! Te iubesc! spun, apoi dau telefonul jos de la ureche și închid.

         Mă ridic de pe canapeaua din parc, apoi mă îndrept spre porțile imense de ieșire din parc. Sunt nevoit să merg pe jos până la apartamentul părinților mei, dar am noroc că nu este prea departe de Parcul Central.
 
         Trebuie să mă prefac interesat în seara asta.