Dimineaţa următoare cand m-am trezit şi l-am văzut pe Louis lângă mine practic voiam să ţip. Totul a fost real. Nu pot să cred. O parte din mine spune că este foarte fericită pentru asta, dar o parte mă critică foarte aspru deoarece eu am un iubit şi îl înşel cu fratele meu vitreg. Alte surori îşi urăsc fraţii vitregi, iar eu fac dragoste cu el. Sunt o idioată şi mă urăsc pentru asta. Eram sigură că voi regreta totul, eram sigură de asta.
Am ieşit cât de repede am putut din camera lui Louis înfăşurată într-un cearceaf după am fugit în camera mea. Cum am intrat scrisoarea mi-a sărit în ochi. Când naiba a avut timp s-o scrie şi s-o şi aducă?
Okay, poate acum mă urăşti pentru ce am făcut aseară, dar tu ai venit la mine nu eu. Ştiu acum îmi vei reproşa că eu nu trebuia să ajung la nivelul ăla, dar şi tu ai stat aşa că suntem amândoi vinovaţi. Fiecare dintre noi are gramul lui de vină. Faza cu Hanna e mai grea de explicat, dar chiar nu aş vrea să aflii, pur şi simplu sunt obligat si gata. Nu vreau să-ţi faci vreo părere proastă despre mine aflând motivul. Nu, Justin nu mi-a făcut nimic, dar nu ştii ce bătălie se dă în coprul şi mintea mea atunci când văd că el îţi atinge corpul şi te sărută. Ştiu că o urăşti pe Hanna, şi eu o urăsc stai calmă, dar chiar nu am ce face. Tu chiar crezi să şansele noastre s-au risipit? Eu încă mai am o speranţă.. Nu te iubesc degeaba Eleanor.
După ce am citit scrisoare mi-au dat lacrimile chiar la ultimele cuvinte, cum adică el încă mai are speranţa că vom fi împreună? Eu sunt cu Justin, iar el cu Hanna din obligaţie. Cine ştie ce-i va face dacă se desparte de ea? Eu în niciun caz nu mă voi despărţii de Justin, niciodată, cred..
Am ascuns repede scrisoarea sub pernă şi am sărit în pat învelită când am auzit o bătaie la uşă.
-Intră, spun eu prefăcându-mă că abia m-am trezit.
-Eleanor, poţi venii până jos? îmi spune mama uitându-se cu o faţă nervoasă spre mine. Ce naiba s-a întâmplat?
-Da, vin imediat. Spun şi aştept să plece din cameră ca să mă pot îmbrăca.
-Haide, poţi veni şi în pijamale. Spune ea şi am zis gata, am încurcat-o.
-Mamă, vin imediat, spun spre ea sperând să plece.
A ieşit din cameră şi în momentul ăla am sărit din pat spre dulap pentru a mă îmbrăca repede cu o pereche de pantaloni şi un tricou.
Când am coborât jos Louis stătea pe canapea, iar părinţii pe nişte scune în faţa canapelei.
-Ia loc Eleanor, spune tata.
Okay, situaţia asta mă sperie, ce s-a întâmplat?
