Da, recunosc! Stau din obligaţie cu Hanna şi chiar nu pot să mă despart de ea, nu pot să-ţi spun motivul pentru care sunt obligat să fac asta, chiar nu pot. Pe mine unul chiar nu mă bucură prezenţa lui Justin ăla, dar dacă acum este iubitul tău, n-am ce să fac. Nici nu-ţi poţi imagina cât de mult îmi doresc să fiu eu în locul lui, la naiba. Te iubesc Eleanor, şi o voi face mult timp de-acum înainte, mult timp.
După ce am citit scrisoarea am rămas puţin uimită. Nu-mi venea să cred că Louis stă cu Hanna din obligaţie, relaţia lor este defapt un joc, o prostie. N-aş face asta pentru nimic în lume, să stau din olbligaţie cu cineva, niciodată. De dimineaţă cum m-am trezit veştile rele au început să apară. Acum trebuie să plecăm mai devreme din vacanţă deoarece tata are mari problemi cu firma lui, chiar acum când începea să-mi placă.
-Sunt gata toate bagajele? întreabă tata venind grăbit în cameră.
-Imediat, strigă Louis din baie.
Bagajul meu era complet, totul era la locul lui. Am coborât spre maşină cu Justin văzându-i pe părinţi acolo.
-Unde sunt Louis şi Hanna? întreabă tata fiind din ce în ce mai agitat şi nervos.
-Trebuie să vină. Spune Justin în timp ce urca bagajele noaste în maşină.
Când au coborât şi ce doi "amorezaţi" am fost gata să plecăm la drum. Hanna plângea cu lacrimi de crocodil când a aflat că plecăm, ea voia să mai stăm deoarece a văzut o rochie foarte scumpă pe care chiar o dorea. Observ că ea este numai pe profit. Am încercat să adorm, dar de unde? Somnul chiar nu voia să treacă pe la mine aşa că m-am rezemat de umărul lui Justin şi am început să mă gândesc..
Din ce motiv stă Louis cu Hanna? Ce obligaţie poate să aibă faţă de ea? De ce oare nu-mi poate spune şi mie? Îi este chiar aşa de ruşine de prostia pe care a făcut-o? O mulţime de întrebări fără răspuns îmi cutreierau prin minte. Îl iubesc pe Justin, chiar m-am acomodat foarte tare de el şi ţin enorm la el, dar nu ştiu de ce în unele momente îmi doresc să fie Louis în locul lui, chiar nu este deloc corect din partea mea. Vreau să am o relaţie cât mai fericită cu Justin, fără să-mi zboare gândul la Louis de fiecare dată când avem un moment mai romantic, este chiar enervant.
Gândindu-mă aşa la toate întâmplate şi la toate curiozitaţile pe care le am, somnul mi-a venit uşor. Am ales să dorm, ca drumul să pară mai scurt, iar la scrisoarea lui Louis, răspunsul va veni când voi ajunge acasă.
______
Hei îngeraşi!
Am venit cu un capitol nou cam întârziat, scuze. V-am spus că nu prea mai am timp acum de net, fiind vară, mai tot timpul pe afară cu prietenii şi teme, bineînţeles. Îmi pare rău nespus de mult că sunt scurte, dar de fiecare dată le scriu pe fugă din cauza timpului.
Vă iubesc mult şi sper să mă înţelegeţi! ♥
