a douăzeci şi doua scrisoare

5.9K 272 23
                                    

Să vină şi ea, am spus eu ceva? Pentru că nu vreau, dacă renunţai tu la Hanna puteam fi împreună, numai noi doi, dar acum nu mai ai nicio şansă, numai avem nicio şansă. Mi-am găsit sufletul pereche Louis. Ba da, sunt foarte bine în preajma lui, mă simt protejată şi încep să-l iubesc. Aici nu ai dreptate deloc, niciodată nu voi sta cu un băiat doar pentru răzbunare, îl iubesc pe el Louis şi încep să te uit pe tine. Trebuia să rămâi la Hanna mereu, de ce naiba te-ai îndrăgostit de mine dacă pe ea o iubeşti mai mult?

Este ora trei dimineaţa, iar eu încă nu mi-am terminat bagajul. Am stat să scriu pentru Louis, voiam să renunţ la asta dar nu pot. Totul este prea complicat. Îmi spune că mă iubeşte, dar nu renunţă la Hanna. Poate să-l înşele de o mie de ori, Louis tot la picioarele ei stă ca un căţeluş. Mereu cred că a aruncat farmece peste el, nu-l cred eu atât de fraier pe Louis sau poate chiar este. În fine este bine pentru mine că în sfârşit am găsit pe cineva şi nu mai trebuie să urlu după un sărut sau o îmbrăţişare. Mă simt bine cu Justin, dar l-am minţit pe Louis, nu încep să-l iubesc deloc. Nu ştiu de ce, dar nu pot  să îl iubesc.

Am ieşit din cameră ducându-mă pâş-pâş până în camera lui Louis. Am intrat şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că dormea. I-am lăsat-o de data asta pe noptieră să o poate vedea mai bine. Am văzut că bagajul lui era deja gata, cred că sunt singura care încă nu şi-a pus totul la punct.

Am fugit înapoi în cameră şi am început să împachetez tot ce-mi trebuia. Nu vreau să merg în vacanţa asta, sunt sigură că va fi cea mai urâtă..

*

Alarma a sunat. Ora cinci dimineaţa, am dormit doar două ore şi simt cum ochii mi se închid din nou, vreau să dorm.

-Eleanor, sper că te-ai trezit, bate mama la uşă ţipând.

-Da, spun cu o voce răguşită.

M-am decis să mă ridic din pat şi am ieşit din cameră vâzându-l pe Louis pe hol. A trecut pe lângă mine şi mi-a înmânat o foaie după a coborât. Am intrat înapoi vrând să văd ce este. Scrisoarea, o nu, nu am timp de ce aşa ceva acum.. cu toate că sunt atât de curioasă.

Până la urmă am lăsat-o pe biroul şi am început să mă pregătesc. Am fost gata la fix când tatăl lui Louis a intrat în cameră chemându-ne la maşină. Mi-am luat telefonul şi scrisoarea şi am pus-o în geanta mea, am să-i răspund când ajungem acolo, nici măcar nu am citit-o.

Fiindcă maşina era mare părinţii au stat în faţă şi mai erau încă două banchete în spate, eu stăteam în prima cu Justin, iar în a doua Hanna cu Louis.

Deja urăsc vacanţa asta chiar dacă n-am ajuns... Paris venim!

___________

cine vrea dedicaţii?

All I need is youWhere stories live. Discover now