HARRY'S PART.
Cand a inceput discutia despre asa zisa firma, Julie s-a scuzat si s-a ridicat de la masa, iesind din living. Am ramas pe scaunul meu, asteptand ca Bruno sa-si termine propozitia, dar dupa ce a plecat Julie, s-a lasat tacerea. Bruno sorbea din paharul lui cu vin, iar asa zisul lui partener batea cu degetele in masa..
"Aveti o fiica extrem de frumoasa." spune Arthur, savurandu-si vinul.
"Seamana cu mama ei." a replicat Bruno, privind paharul sau.
"Mhm." mi-am dres vocea, apoi m-am ridicat de la masa, urmand-o pe Julie.
"Ar trebui sa fie foto model. Poate la Prada sau cu picioarele ei, la Victoria's Secret." a adaugat Arthur zambind, facandu-ma sa ma opresc in dreptul usii.
"Taci si zambeste cat mai ai dintii aia nenorociti, asta daca nu vrei sa ti aduni acum de pe jos." am marait eu, strangandu-mi palmele in pumni si uitandu-ma peste umar la el si am putut vedea cum scuipa vinul inapoi in pahar
Cand am ajuns la etaj, am realizat ca erau atat de multe usii, incat urma sa imi ia cateva minute bune pana o gaseam pe Julie. Am inaintat pe holul lung,facand doi pasi inapoi cand am auzit acel suspin. Am intrat in camera si m-am rezemat de dulapul alb, langa o oglinda mare, sparta.
"Ce s-a intamplat?" pun vesnica intrebare.
"N-nimic, Harry." a spus ea, sporind plansul.
"Julie..." am soptit eu, asezandu-ma langa ea, pe marginea patului.
"Nu! Nu e bine! Nimic nu e bine!"
"Shh! Linisteste-te, te rog!" am soptit din nou, ridicandu-i barbia si fortand-o sa ma priveasca in ochi, dar nu se uita la mine.
"Nu intelegi, Harry! Tata te vrea din nou in afacerile cu droguri si..." s-a oprit prinzandu-si fata in palme.
"O sa accepti, nu?" a murmurat printre sughituri.
"Daca nu vrei asta, nu o sa accept si credeai ca o sa ma aliez vreodata cu inamicul?" am zis eu, indepartandu-i mainile si prinzandu-i fata in propriile palme.
"D-de ce avem asta?" a pufnit ea, privindu-ma in ochi.
"Pentru ca suntem noi."
"Si cum de inca suntem noi, Harry? Suntem asa...diferiti."
"Oricine poate sa placa felul cum arata o persoana, dar exista acel ceva, in inima si personalitatea acelei persoane, care il face pe acel cineva sa vrea sa fie langa ea. Iar atunci cand te indragostesti cu adevarat de cineva, e ca o coala de hartie pe care o impaturesti, apoi oricat ai incerca sa o netezesti, nu reusesti. " m-am oprit, inspirand adanc.
"Dar, eu nici nu incerc sa indrept hartia, chiar daca e mototolita al dracu de tare din cauza rapiditatii cu care s-a impaturit. Pur si simplu am acceptat, cu greu, dar am acceptat faptul ca m-am indragostit iremediabil, pentru prima oara. Nu pot sa iti explic ce simt pentru tine, de aceea incerc sa iti arat. " am adaugat, privind cele doua diamante albastre ca marea.
JULIE'S PART.
Adoram cand Harry vorbea asa, prin simplul fapt ca isi exprima sentimentele in modul in care numai el putea sa o faca si asta o facea numai pentru mine, ma facea sa ma simt speciala. Cu toate ca ne invarteam in cerc, nu puteam sa las asa situatia, imi era imposibil sa nu il iert si se pare ca si el m-a iertat de data asta. Tot ce voiam era sa stau acolo, cu bratele sale protectoare in jurul meu, asteptand sfarsitul. Mi-am apropiat buzele de ale sale, tragandu-l intr-un sarut lacom.
YOU ARE READING
He's so strange...- I.His Everything
Fanfiction[HS] "Sentimentele pe care le simt fata de tine ma poarta dincolo de limite, spre cea mai dulce si periculoasa obsesie." a spus ea. "Stii ce insemni pentru mine si nu o sa te las sa uiti asta!" a fost tot ce a zis el.
