32.Rece

3.6K 148 2
                                    

JULIE'S PART.

"Ceaiul..." am spus, punandu-mi mainile la gura.

"Raspuns corect."

"O sa te omor!" am tipat, napustindu-ma asupra lui

Zayn m-a apucat de coate, ridicandu-ma de pe Arthur. M-a tinut in brate cateva minute, apoi mi-a dat drumul privindu-ma in ochi.

"Trebuie sa te agiti mai putin."

"Daca l-ai baut, lichidul trebuie sa fie inca in organism." a spus, tinandu-ma de umeri.

"Cat timp a trecut?" m-a intrebat Niall, facandu-ma sa imi intorc privirea spre el.

"In jur de o ora cred..." am spus printre dinti.

"Sansele sunt minime." s-a strmbat Zayn, trecandu-si mana prin creasta plina de fixativ.

"Nu!" am tipat, trecand pe langa el.

Am luat o bara de metal si am lovit puternic geamul in spatele caruia se afla un extintor ruginit. Aruncand teava, am luat o bucata de sticla si m-am apropiat de el . Lacrimile inca mai alunecau pe obrajii mei, lasand dare inguste de tus. Cand am ridicat privirea, Niall s-a intors cu spatele, iar Zayn s-a apropiat de mine. M-a prins de mana in care aveam ciobul, dar mi-am smuls incheietura din stransoarea lui, lipind partea ascutita a ciobului de incheietura cealalta. Am inchis ochii, apasand puternic si lasand ciobul sa-mi despice pielea.

Sangele a inceput imediat sa curga, iar eu am ridicat ciobul, lasand o rana adanca in urma lui. Am lasat lichidul rosu, vascos sa curga pe pieptul lui, apoi mi-am lipit incheietura de buzele lui. Am continuat sa-l privesc, plina de speranta, iar cand am vazut ca nu se inampla nimic, am inceput sa tip , taindu-ma din nou si din nou, lasand sangele sa curga peste tot.

 ...

Am deschis ochii incet, cascand. Razele soarelui patrundeau prin perdea, iar cantecul pasarelelor se auzea de afara. M-am ridicat in sezut, privind in jur.

Eram acasa.

Am coborat din pat, indreptandu-ma spre baie. Uram faptul ca ma simteam asa, il uram pe Arthur din tot sufletul pentru ca m-a facut sa ma simt asa.

Nu puteam sa accept ce s-a inamplat ieri.

Am intrat in dus, privindu-mi incheieturile. Parca le sfartecase un animal. Aveam sute de copci si nici nu stiu cum am ajuns acasa. Mi-am prins fata in palme si m-am aplecat in fata. Cand am realizat cu adevarat ce se intamplase, un urlet de durere mi-a parasit gatul, dar si sufletul. Nu era durere fizica ce simteam eu, acea durere o simteam adanc, inauntru.

Respiram din ce in ce mai greu, printre suspine. Lacrimile imi curgeau neincetat, unindu-se cu apa calda ce curgea din dus. Am stat cateva minute bune acolo, in cabina de dus, apoi m-am ridicat incet, simtindu-ma slabita.

Imaginea aceea refuza sa-mi paraseasca mintea. Imaginea lui cu buze violet, piele rece...fara pic de viata, imi devora sufletul.

Am mers la bucatarie, imbracata in tricoul lui. Nu aveam pofta de mancare si stiam perfect ce urma sa fac. Cautand in geanta, in dormitor, in living, nu am gasit pachetul. M-am intors in bucatarie intrebandu-ma unde l-am pus.

Cand m-am asezat la masa, primul lucru pe care l-am vazut a fost pachetul de tigari. L-am ridicat, scotand o tigara, iar cand l-am pus pe masa am scapat tigara din mana, facand ochii mari si incepand sa tremur din toate incheieturile. In folia de pe pachet era bagata o hartie pe care scria inclinat, de mana:

"Nu mai fuma, iubito! Te distrugi, iar eu am mare nevoie de tine."

M-am ridicat de la masa, facand instinctiv cativa pasi inapoi. Am ridicat telefonul de pe marginea chiuvetei, scriind codul de blocare atat de repede, incat a trebuit sa il scriu de patru ori ca sa il nimeresc. L-am apelat pe Niall de cateva ori, dar nu a raspuns.

He's so strange...-  I.His EverythingWhere stories live. Discover now