✓ Harry's sister

Capitolul 13

Tremuram. Dar nu din cauza lui Harry, ci din cauza apei reci. Nu am mai asteptat si am iesit din dus. Am tras perdeaua, care nu lasa nimic de vazut, si mi-am infasurat corpul cu un prosop. Am deschis usor usa. Harry era inca aici. Si-a ridicat repede privirea, dar si-a lasat-o jos cand m-a vazut doar in prosop. Pun pariu ca podeaua parea cel mai interesant lucru acum pentru el.

"-Ce vrei?" i-am spus rece.

"-Sa imi cer scuze... nu ai auzit intreaga poveste. Voiam sa iti spun defapt al cui este copilul."Spune zambind usor.

M-am incruntat.

"-Te ascult!"

Am iesit din baie, inchizand usa.

"-Copilul este a lui Zayn! eu doar tineam acest secret."

"-Poftim?"

N-a mai spus nimic si a plecat din camera. Am ramas acolo, in mijlocul camerei, uimita. Apoi mi-am adus aminte de Louis. M-am dus in baie.

"-Nu-mi vine sa cred." Sopteste satenul.

"-Ce?"

"-Samponul tau mi-a facut parul asa de frumos!" spune uitandu-se in oglinda. "Ma rog, parul meu este mereu frumos!"

Am zambit. Nu-mi vine sa cred ca am scapat asa usor de Harry, dar nu-mi vine sa cred nici ce mi-a spus.
Oare este adevarat?

I-am dat lui Louis un sarut mic si l-am dat afara din camera. M-am imbracat in ceva mai gros , luandu-mi telefonul. Am iesit afara. Am fost intampinata de aerul rece de iarna. Am mers usor, ajungand intr-un parc. M-am plimbat putin, zambind cand vedeam copiii care se bateau cu zapada. M-am mai plimbat putin pana cand am ajuns in fata unei cafenele. Am intrat in ea, caldura cuprinzandu-ma. Am cautat cu privirea o masa goala, ducandu-ma spre ea. Mi-am dat geaca jos, punand-o pe spatarul scaunului.

"-Cu ce va pot servi?" spune o voce de baiat.

M-am uitat in sus, vazand un baiat cu parul blond si ochi albastri. El se uita pe un carnetel asa ca... cred ca nu m-a observat ca ma holbam la el. Cand s-a uitat la mine un zambet i-a aparut pe fata, atentia fiindu-mi captata de pierce-ul lui.

"-Tu trebuie sa fii Rebeca Styles!"

Am dat din cap aprobator, lasandu-mi privirea in jos. S-a asezat pe scaunul din fata mea, holbandu-se la mine.

"-Pot sa iti spun ca esti mai frumoasa in realitate?" spune dulce.

Am rosit.

"-Cum este sa fii sora lui Harry? Sau sa fii in preajma baietilor?"

"-Baietii nici macar nu stiu ca exist." Spun trista. (Ador comentariile la fraza asta. :)) )

Am mai stat cu el de vorba, comandandu-mi un cappucino. Luke mi-a spus ca sa astept pana cand inchide cafeneaua. Mai sunt zece minute. A venit si s-a asezat langa mine.

"-Imi dai numarul tau de telefon?" spune vesel.

I-am dat numarul meu de telefon. In astea doua ore, cat am stat cu el de vorba, a devenit un prieten bun.

"-Auzi, daca nu cer prea mult, pot chema o prietena? poti pune semnul de 'inchis', doar sa ne lasi sa vorbim putin." L-am intrebat, chiar voiam sa vorbesc cu Perrie. A aprobat si a pus semnul de inchis. Am sunat-o pe blonda si i-am spus sa vina aici, iar in zece minute a ajuns.

"-Hey." Imi spune trista, fara sa se uite in ochii mei.

"-Perrie, imi pare asa rau ca nu te-am ascultat. Am aflat adevarul. Felicitari." Ii zambesc, iar ea izbucneste intr-un plans de fericire si ma ia in brate. Luke se apropie de noi incet.

"-Ati terminat? Chiar trebuie sa inchid, ma va omori managerul meu." Rade, iar noi facem la fel, apoi Perrie iese din cafenea. Cand vreau sa ies, Luke ma trage intr-o imbratisare scurta apoi imi face cu mana, iar eu plec.

Ies afara, fara sa ma uit sus, dar intru in Perrie.

"-Uh-oh." Sopteste si se uita in fata. Cand imi ridic privirea dau de cea a lui Louis. Furie. Asta vedeam in ochii lui frumosi. A incercat sa se abtina, din cauza lui Perrie, dar el nu stia ca eu i-am spus blondei tot. Absolut tot.

"-Treci in masina, Harry este foarte ingrijorat. Ai plecat fara sa ne spui nimic." Privirea lui ma omora incet. Acum serios, daca privirile puteau omori, eram facuta ferfelita.

*editat 7/21/2017*