Odrasla demonului Lilith si a celui mai puternic zeu este trimisa pe pamant. Vampir original si varcolac alpha, Bianca este intruchiparea unei femei puternice si dure, chiar daca este numai o adolescenta. Ea este diavolul pe pamant. Un demon cu chip...
" Deschid ochii. Totul este necler. Incerc sa ma misc dar nu pot. Mainile imi sunt prinse de niste lanturi groase. Ma concentrez si totul devine clar, sunt in curtea de antrenament a haitei. Aceasta este adunata in jurul meu. Nu, nu, nu, nu se poate. Trag de lanturi extrem de tare. Imi da sangele la incheieturi si eu continui sa ma zbat. Un sunet ma face sa ma opresc, mi-am dizlocat incheietura, fantastic.
- Daca continui sa te zbati, cineva din haita ta o va incurca rau!
Ma uit la monstrul din fata mea cu dispret. Acesta imi da mai multi pumni in fata. Imi simt sangele cald in gura, i-l scuip direct in fata. Acesta se uita scarbit la mine, ma ingunghie in burta de cateva ori cu pumnalul pe care il are in mana. Simt cum omagul si verbina de pe el imi patrund in corp. Urlu de durere. Acesta ranjeste satisfacut. Continua sa ma tortureze facandu-mi taieturi lungi si adanci cu pumnalul plin cu otrava. Nici nu imi dau seama cand lesin si ma si trezesc , cert este ca ii aud vocea care ma zgarie pe urechi.
- S-a trezit printesa, vrei sa vezi cum te distrug in cateva secunde !?
- Nu !
Bianca trage de lanturi se zbate si se smuceste irisul devenindu-i rosii si venele de sub ochi innegrindu-se, ea tipa la el sa ii lase , dar e prea tarziu. Monstrul isi infige pumnalul cu otrava in burta sufletului ei pereche Dylan.
- Dylan ! Nu !
Aceasta se zmuceste si mai tare din lanturi. Siroaie de sange ii curg din incheieturile mainilor. Cu un sunet asurzitor ,alaturat de urletele de durere ale Biancai pentru cel cazut. Aceasta alearga catre el si il prinde in brate.
- Dylan stai cu mine te rog, sa nu inchizi ochii te rog ! Dylan te rog stai! Dylan , Dylan!
Disperarea din vocea ei se poate citi clar, siroaie de lacrimi ii curg pe fata. Nici nu mai ia in seama durerea pe care o impartaseste cu Dylan.
**********
O saptamana atat a trecut, o saptamana in care Bianca a incercat fara succes sa il vindece. De o saptamana sta langa patul lui stoarsa de puteri, mai mult moarta decat vie. Dylan este in chinuri groaznice pe care si ea le simte din cauza legaturii. Dintr-o data acesta deschide ochii si se uita direct in ochii celei de langa el.
- Vreau sa imi faci un favor bianca, o ultima rugaminte...
- Dylan sa nu te aud ca spui dastea!
- Bianca jura ca vei face ce iti cer!
- Dylan...
- Bianca jura-mi ! acesta se uita direct in ochii ei , ea simtindu-le ca pe doua pumanle direct in inima.
- Jur!
- Omoara-ma!
Ramane blocata. Bianca clipeste de cateva ori pentru a-si da seama ce tocmai el a zis. Incepe sa planga, dar acesta se uita rugator. Ea se opreste din plans si il saruta. In timpul sarutului ea isi baga mana in toracele lui scotandu-i inima afara. Se lasa moale pe jos plangand, dar o durere foarte puternica ii apare in piept. In gura incepe sa simta gustul metalic al sangelui, il vomita dar nu este suficient inecandu-se cu propriul sange, se sufoca. Dintr-o data sangele din gura dispare lasand-o sa respire. Sufletul ei pereche este mort , ea l-a omorat si pentru asta a platit, cu lupul ei. Inchid ochii, plutesc in neant, nu stie cat timp trece , dar asta ii lasa timp de gandire. Preotesele i-au aratat o amintire pe care ea a incercat sa o uite, sa o arunce in strafundul subconstientului. Acest moment a fost cel in care a hotarat sa isi inghet sentimentele, sa nu mai simta nici fericire nici tristete nimic, s-a departat si de membrii haitei. Stie ca pare putin deplasat , dar asta a fost o trauma pentru ea."
Deschide ochii si pentru o secunda privirea ei s-a intalnit cu cea a lui Apollo. Irisul ii este galben si toate runele ii stralucesc in aceeasi culoare. Trage odata de lanturi si acestea se rup cu un zgomot. de pe spate ii tasnesc doua aripi de inger, albe si frumoase.
- Nuuu! E imposibil ! Acum esti asa , dar morti sangeroase si mult rau si intuneric iti pateaza sufletul. Te vei intoarce!
Ele mai spun ceva dar Bianca nu le asculta. Tot ce aude sunt bataile inimii lui Apollo si sangele cum ii trece prin vene. Ochii i se fac rosii si venele de sub ei negrii. Incearca sa se abtina dar nu poate. Intr-o fractiune este la gatul lui, acesta nu i se opune nici macar putin. Dupa " pranzul" pe care tocmai l-a luat , ranile i s-au vindecat, dar nu ii vine sa creada ce tocmai s-a intamplat.
- Apollo imi pare rau! nu stie de ce a spus asta doar a spus-o. Ea nu isi cere niciodata scuze, niciodata, dar cu Apollo este diferit.
Nu mai asteapta ca acesta sa ii mai spuna ceva, isi foloseste viteza de vampir pentru a iesi din pestera. Afara se inatalneste cu cei trei crai de la rasarit care sunt singuri. Nu gardieni, nu catuse.
- Ce s-a intamplat?
- Nimic. Srange din dinti astfel incat sa nu se napusteasca la gatul lui Percy.
- Sa nu te aud cu nimic! Vena de la tampla iti pulseaza de mai are putin si iti explodeaza!
- Tace-ti naibii! Nu mai imi fute-ti nervi!
- Aaaa.... unde mergem?
- Facem o plimbare pana la unchiul meu, sa aflu niste raspunsuri si poate ii sucesc si gatul, asa de placere!
Un ranjet sadic ii acapareaza fata. Lui annabeth i se maresc ochii de mirare si frica. Perfect, Bianca se bucura ca imprastie frica. S-a saturat sa fie calcata in picioare d toata lumea. Ea le arunca o privire glaciara si se indrapta spre castelul lui Hades, nu trebuie sa dea explicatii nimanui, ea este o conducatoare, nu un soldat.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
