🌼 3 🌼

2.2K 170 5
                                    

— Trebuie sa te obișnuiești cu mine, sa fii deschis. Spuse înaintând in spatele blondului analizând fiecare bucățică din corp. Pana la urma vom fii aproape tot timpul împreună.

Jimin aproba printr-un sunet aprobator, suav.
Cei doi pășesc pe hol, înaintând spre lift.

— Am.. Maine de la ce ora ai putea veni? Întreabă apăsând butonul liftului.

—Maine? Întreabă blondul mirat.
—Da, in perioada de proba. Usile liftului se deschid iar cei doi pășesc înăuntru. Daca totul decurge bine, într-o săptămână ești angajat.

—Ok...
—In decursul săptămâni o sa te rog sa te duci sa iti faci analizele.
—Analize?
Sângele brunetul-ui îngheța in vene. Ii era frica de ace.
Namjoon și-a mutat privirea in jos, spre blond chicotind. Era palid ca varul.

—Ok, rezolv eu cu analizele tu doar trebuie sa semnezi. Spuse râzând.
—Nu, ma descurc. Nu vreau sa aveți probleme din cauza mea.

Ripostează blondul, ridicându-și privirea spre Namjoon, privindu-l fix in ochii. Băiatul asta avea curajul de al privi în ochii fără urma de ezitare. Namjoon devenea din ce in ce mai atras de el.

—Bine, aceasta este cartea de vizita a spitalului cu care colaboram. Spuse scoțând o carte de vizita din buzunar. Când ai timp suni persoana aceasta si spui ca eu te-am trimis, ok?
—Ok.

Jimin ia cartea de vizita si și-o baga in buzunar. Privește de jur împrejur realizând ca ei stăteau de ceva timp in lift, iar distanta de la parter pana la etajul 1 nu era chiar asa mare. Ba chiar deloc. Se întoarce brusc spre Namjoon, având ochii deschiși larg.

—De  ce inca suntem aici?
—Ne - am cam blocat între etaje.
Jimin știa deja răspunsul, dar vroia o confirmare.

—De cât timp suntem blocați aici?
Vocea blondului claca din cauza adrenalinei.

—De când sau închis usile.

Jimin ia o gura de aer, închizându și ochii.
"Calmează-te Jimin, respira"

Încerca blondul sa se calmeze, dar simțea cum ușor ușor aluneca in little space din cauza frici.

Înălțimea brunetul ui, glasul puternic,  dar totuși cald, calmul și siguranță ce o emana nu il ajuta deloc pe blond.
Toate aceste caracteristici erau perfecte pentru un "Caregiver"

Namjoon observase ochii blondului, schimbându-se ușor ușor într-un maro pal.

Mintea ia fugit imediat la Yoongi, iubitul prietenului sau Hoseok, care era un little.

Atmosfera emanata de blond se schimbase radical, bagandu se într-un colț.

Namjoon profita de situație și il trage in bratele sale, ținându-l strâns.

—Ai ieșit la suprafață micuțul. Ii șopti începând sa ii mângâie parul. Nu iti face griji am eu grija de tine.

Jimin încerca din rasputeri sa se abtina. Nimeni, absolut nimeni nu ii știa secretul, iar acum se simte atât de rușinat. Situația lui era un dezavantaj imens, Namjoon sigur si a pierdut încrederea in el.
Când mai avea puțin si întra in little space liftul se zgâlțâie si începu sa coboare.

Blondul se trage din îmbrățișarea brunetul-ui, bagandu si degetele prin par rușinat, șoptind un "imi pare rau"

Namjoon ii drege glasul, pășind în urma lui, ieșind din lift.

—Domnule Namjoon. Se aude o voce feminina.

Brunetul se intoarce spre biroul de unde sa auzit vocea, Jimin profitând de ocazie, grăbind pasul.

A ieșit din clădire, luând o gura mare de aer. Stricase totul. Un oftat ii părăsește buzele, continuându-și drumul spre stația de autobuz.

Se tranteste lenes pe banca din stație , frecandu-si ceafa.
Avea mare nevoie sa între in little space. Era singura lui metoda de a scăpa de stres.

Deabea aștepta sa ajungă acasă, sa se schimbe in pijamale sale pufoase si sa  scrie cu pixuri cu sclipici in carnețelul sau roz.

Jimin era falit. Deabea reușea sa își cumpere câteva chestii drăguțe. Avea un singur ursuleț, domnul Koya. Era un coala, cusut și recursul de mânuțele sale fragile. Lui Jimin nu ii pasa cum arata, era singurul care Avea grija de el in nopțile furtunoase, se uita cu el la desenele sale preferate sau ii asculta secretele si nu le spunea mânui.

Un bolid de cukoare vișinie închis, oprește in stație atragandu-i atenția blondului. Geamul acoperit cu folie neagra coboară, figura masculina a brunetul-ui făcându-și apariția.

—Jimin. Urca. Blondul rămâne nemișcat, privindu-l pe brunet. Haide, vine autobuzul si nu am voie sa opresc aici.

Blondul observa autobuzul la câțiva metri, ridicându-se grăbit si fugind la mașină.
Namjoon pornește in demaraj, lipindul pe blond de scaun.

—Scuze, dar a trebuit sa ma grăbesc....Jimin,te întreb ceva și vreau sa imi răspunzi sincer.

Spuse privindu-l prin oglinda retrovizoare. Jimin da din cap sfios, semn sa continue.

—Jimin, tu ești un little ?

Moonchild. Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum