— Ba nu trebuie, ieși afară, a spus Seth, dar blondul era deja în fața mea și i-am făcut semn șatenului să închidă ușa și să mă lase măcar puțin singură cu el.
Ce să-ți mai dau, Hades?
Vocea lui Hades a răsunat în urechile mele imediat după ce Seth a părăsit camera, câteva secunde după rugămintea mea:
— Ce mama dracului s-a întâmplat, Potter?
Nu, te rog, nu.
Am tresărit, făcând fără să vreau un pas înapoi.
— Dacă ești aici să țipi la mine, o să te rog să pleci, Scor, i-am spus, cred, pentru prima dată pe primul său nume, fără să îndrăznesc să-l privesc.
Pentru câteva clipe, a fost liniște și mi-am permis să-mi întorc privirea spre blondul din fața mea.
Ajută-mă, Hades...
Ochii lui de furtună erau ațintiți asupra mea și am plecat capul, simțind cum mă analizează. Deodată, eram din nou murdară, fragilă, distrusă pe dinăuntru și pe dinafară, iar lacrimile mi s-au scurs pe obraji fără să le mai pot opri.
Puteam să devin mai slabă de atât?
Brațele lui Hades s-au strâns ușor în jurul meu și, deși m-am încordat pentru câteva clipe, mirosul și prezența lui familiară m-au făcut să mă ascund mai bine la pieptul lui, bucurându-mă că era, într-un final, aici.
Am nevoie de tine, am nevoie de tine...
— Ce s-a întâmplat? a murmurat în părul meu, mângâindu-mă ușor pe spate și făcându-mă să tresar de fiecare dată când mă atingea.
Mâinile lui și buzele și...
M-am desprins de el, ștergându-mi lacrimile, iar ușa care ducea spre sufragerie s-a deschis, dezvăluindu-l pe Seth care s-a uitat atent la amândoi, înainte să se apropie de mine și să se asigure din priviri că nu se întâmplase nimic.
— Seth, ce dracu faci?
Vocea lui Malfoy m-a făcut să tresar din nou și i-am privit confuză.
Se cunoșteau?
— Dacă voiai să fii aici, Scor, nu ai fi așteptat atâta timp înainte s-o cauți. Și nu prin telefon, ce dracu, i-a răspuns Seth, atât de familiar și de rece, totodată, cât eu m-am îndepărtat de ei, atrăgându-le atenția în timp ce îmi puneam calciu efervescent într-o cană cu apă.
Seth a părut mulțumit de acțiunile mele.
— Ce cauți aici, amice? a mârâit, aproape, blondul, iar eu i-am privit pe amândoi obosită, înainte să mă așez pe scaun și să încep să beau încet lichidul portocaliu.
— Am fost aici când nu era nimeni, la naiba, nu îndrăzni să mă interoghezi pe mine, a spus șatenul, începând să se enerveze.
— Ce tot îndrugi acolo? a întrebat, confuz.
— Cadunt, am început, mușcându-mi buza imediat după ce i-am auzit numele scăpându-mi printre buze.
La dracu...
Seth m-a privit blând, încercând, parcă, să-mi transmită că nu trebuia să fac asta, că nu-i datoram nicio explicație blondului, dar am continuat oricum.
— Ca..., am început iarăși, dar vocea mi s-a frânt și am știut că nu-i mai puteam spune numele încă o dată.
— M-a violat, Hades, la petrecere..., am spus, sugrumat, înainte să dau peste cap apa cu calciu.
La naiba cu toate!
— Și a fost vina ta, a continuat Seth, cât eu îmi făceam drum pe lângă ei, dorindu-mi să ajung înapoi în patul meu. Ai lăsat-o singură cu el, ți-o trăgeai cu roșcata aia cât ea era cu el, singură, în casa ta, la petrecerea organizată de tine, a mârâit șatenul, înainte să-l prind de braț.
Nu știam dacă o făceam, pentru că voiam să se oprească sau, pentru că totul se încețoșase deodată în fața mea, dar Seth a tăcut, strângându-mă la pieptul lui.
Să fie liniște, să fie liniște...
— O să-l omor, l-am auzit pe Hades vorbind, răgușit, și mi-am ridicat capul din pământ doar ca să dau ochii cu un Malfoy furios, cu privirea întunecată și pumnii strânși, abia ținut sub control.
Să dispară, da, dar... nu, să nu-ți facă ceva...
— Nu e nevoie, am murmurat, desprinzându-mă de Seth. Faptul e consumat, Scor, și nu te învinovățesc pentru nimic. Plecați, vă rog, amândoi.
Să fie liniște... să dispar odată...
M-au privit amândoi șovăielnic, ca mai apoi să se uite unul la altul și să aprobe scurt din cap, în același timp.
Era ceva între ei care mă făcea să cred că se cunoșteau de mult timp.
— O să sun, dacă am nevoie de ceva, l-am asigurat pe Seth, înainte să-l privesc luându-și cheile de la mașină de pe masa din bucătărie și ieșind pe ușă.
Ba n-o să sun.
Ochii lui Hades m-au analizat încă o dată, ca și cum încercau să găsească o crăpătură pe un porțelan prețios.
Du-te, du-te...
— Mă descurc, Hyperion, l-am asigurat, fără să-mi iau ochii de la el.
— Promite-mi că nu ai să faci nimic stupid, a insistat, ezitând să plece, dar și să se apropie.
— Nu o să fac nimic, vreau doar să dorm, serios. Mergi, haide.
Aș vrea să dispar.
M-a aprobat scurt din cap, înainte să se întoarcă pe călcâie și să-i calce pe urme lui Seth.
— Nu mă descurc, am murmurat pentru mine, încuind ușa cu lacrimile curgând șiroaie pe obraji.
Păreri?
CITEȘTI
M-am îndrăgostit de persoana nepotrivită
Teen Fiction"Brusc, îl uram pentru că transforma iubirea în slăbiciune." Nu, nu e al meu, nu a fost niciodată și, totuși, eu sunt a lui dintotdeauna. Îl iubesc și ar trebui să-l urăsc, iar asta mă înnebunește de-a dreptul. "Te am...
