Chapter 43.

17 9 0
                                    

Îmi deschid cu greu ochii, clipind rar.
Razele soarelui îmi mângâie chipul şi îmi dau o dispoziție mai bună. Brandon se află tot în spatele meu, îmbrățişându-mă. Zâmbesc fără noimă, în timp ce dau pătura jos după mine. Mă trag uşor din brațele lui, părăsindu-l.

Dau să plec, dar piciorul meu face contact cu colțul patului.

-Auuch! Şoptesc, în timp ce țopăi.

Brandon pufneşte într-un râs destul de zgomotos, probabil la vederea mea.

-De mine râzi? Întreb apropiindu-mă de el.

-Probabil, răspunde.

Iau o pernă şi îl lovesc tare peste abdomen.

Tresare.

-P-asta chiar am simțit-o, spune jucăuş, facând referire la perna pe care tocmai i-o dădusem.

-Mai vrei? Îl întreb rânjind.

-Mersi, dar crezi că lovindu-mă, durerea de la picior va trece?

-O, asta cu siguranță. Spun dându-i încă o pernă.

***
Liceul este din nou plin de elevi, lucru care ne bucură într-un fel sufletul. Alison este alături de mine, în timp ce în spatele nostru se aflau Ryan şi Brandon, şoşotind câte ceva.
Ne ocupăm locurile în bancă la venirea profesoarei.

-Bună ziua, dragilor! Se aude glasul dânsei.

-Bună ziua! Spunem toți la unison.

Domnişoara Ellen este iubită de toți elevii acestui liceu. Părul îi este de o culoare castanie, acesta fiind lung, lăsat în vânt, iar ochii par a fi albastri. Privirea îi este caldă şi plină de blândețe.

-Ce mai faceți? Cum a fost vacanța? Întreabă punându-şi geanta pe catedră.

-A fost scurtă! Se plânge un băiat.

Domnişoara Ellen zâmbeşte, lucru care mă face şi pe mine să scot la iveală un mic rânjet.

-Astăzi nu vom face cultură civică, deoarece suntem chiar înainte cu materia, aşa că vom viziona un film.
Propuneri?

-Filme horror, spune Cody.

-Te uiți tu la alea! Strigă Alison.

Alți colegi vin cu propuneri, dar eu nu îi mai aud. Mă concentrez pentru a găsi un film bun.

-Romeo şi Julieta! Strig împreună cu Brandon la unison.

Mă întorc spre el, şoptindu-i:

-Citeşti şi gânduri?

Pufneşte, râzând.

PESTE TREI ORE.

Clopoțelul răsună de la parter, lucru care ne dă de veste că este timpul să mergem acasă.

Mă ridic din bancă, luându-mi ghiozdanul.

-Haide! Îmi şopteste All.

Ryan se apropie de noi, spunând:

-Mergeți cu noi?

-Care "voi"? Întreabă cea de lângă mine suspicioasă.

-Eu şi Brandon, răspunde scoțăndu-şi cheile din buzunar.

-Pai, sigur, venim. Răspunde Alison.

-Puteți să mă aşteptati şi pe mine? Mă duc până la baie. O să mă întorc repede. Spun, deja îndreptându-mă spre baie.

Când ies din liceu, îndreptându-mă spre maşină, o persoană mă apucă brutal de braț, punându-mi un servețel în dreptul gurii.

Încerc să țip, dar în zadar. Totul devine neclar, şi, într-un final, puterile mele ajung la 0.

ᴜʀᴍᴇ ᴘᴇ ʜᴀ̂ʀᴛɪᴇUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum