ᴜʀᴍᴇ ᴘᴇ ʜᴀ̂ʀᴛɪᴇ

Chapter 13.

-Unde ai fost? Aud vocea lui Allison, imediat ce intru pe uşă.

-Ămm...eu..Am adormit la petrecere.

-Ai adormit?

-Mda. Cred. Sau nu. Am leşinat.

-OK..

-Tu la cât ai venit? Întreb.

-La ora 1:30. Toată lumea s-a plictisit. A fost petrecerea lui Brandon Smith dar el nu şi-a făcut apariția până la miezul nopții. Credeam că tu ai plecat deja acasă, aşa că am plecat şi eu.

***

Ora 10:25.

Este vineri. Ultima zi din saptamână în care avem şcoală. Intru în sala de clasă, şi observ un chip cunoscut.

-Bună!

-Edmund! Ce mai faci?

-Super bine! Tu cum te simți? Eşti bine?

-Da, sunt în regulă.

-Mai ții minte ce s-a întâmplat aseară?

-Da. Şi chiar mă bucur că am leşinat. Altfel m-aş fi plictisit. Nu? Spun amuzată.

-Cam aşa ceva.

Profesoara intră în clasă cu o față puțin agitată.

-Copii, duceți-vă acasă! spune, cu vocea răguşită.

-S-a întâmplat ceva? Întreabă Edmund.

-Nimic care să vă privească pe voi. Mergeți!

Îmi iau geanta şi plec. Altceva nu e de făcut.

Aud nişte paşi în urma mea.

-Mia? Aud vocea lui Edmund.

-Da?

-Ai vrea să ieşim cândva? Mă gândeam că nu ar fi o idee aşa proastă.

-Sigur! Ar putea fi o iesire în trei? Nu o pot lăsa singură pe Allison.

-Alison Dowson?

-Dap.

-Normal că poate veni şi ea. Am auzit că e de treabă.

-Super!

***

Sunt acasă. All este în camera alăturată, cu...Edmund.

O poveste lungă.

Afară a început să plouă. Această "ieşire" se pare că a însemnat destul de mult pentru Edmund, aşa ca a venit aici. All a fost surprinsă, şi eu de asemenea.

Telefonul meu vibrează.

Brandon: Cum te simți? :))

Eu: Am avut şi zile mai bune =)). Dar tu?

Brandon: Păi..voiam să ne întâlnim. Daca poți. Acum.

Eu: S-a întâmplat ceva?

Brandon: Nope. Dar hai, te rog. Doar.. ieşi afară.

Eu: Bine.