Crush-ul vietii mele

Capitolul 9

 Ma trezesc plina de energie si bine dispusa ma duc la baie sa imi fac rutina de dimineata. Dupa ce imi fac treaba ma duc in camera mea pentru a ma pregatii de scoala,dupa ce stau 10 minute in fata sifonierului in care decid cu ce sa ma imbrac,pentru ca da sunt foarte nehotarata. Aleg o camasa cu buline negre,imi iau niste blugi negri peste imi iau un geaca neagra de piele si imi picioare niste balerini pentru ca nu vroiam sa imi fortez piciorul prea tare. Imi ondulez parul,ma machiez cu putin din toate imi iau ghiozdanul si cobor jos in bucatarie.
- Neata! (spun eu fericita)
- Neata scumpo!
- Esti pregatita?
- Da!
-Ai grija cu piciorul nu-l forta prea tare! (imi zice mama ingrijorata)
- Da mama, o sa ma grija!
Dupa ce imi iau mama in brate,ies pe usa tinta mea fiind autobuzul, ma pun linistita pe scaun,imi scot din nou telefonul si castile si dau play la muzica. In timp ce ascultam imi mut privirea pe Cameron si Stephanie care stateau impreuna. Desii ma simteam ca naiba cand ii vedeam si nu eram prea bucuroasa,eram bucuroasa ca nu I-am distrus relatia cu ea pentru ca m-as fi urat pentru asta, am ales sa trec peste si sa nu ma mai gandesc la el pentru ca oricum eu si el nu avem nicio sansa. Ajung in sfasit la scoala ma ridic si astept sa cobor,cand cineva ma prinde de mana,era Cameron cu un zambet urias pe fata,desii am zis ca trec peste tot ma pierd in ochii lui.
-Hei! (spune el trezindu-ma la realitate)
-Hei! ( spun eu balbaindu-ma)
-Ce mai faci?
-Bine tu?
-La fel si eu!
-Ma bucur pentru tine si Stephanie,sunteti draguti impreuna.

- Da intr-un fel. Defapt nu suntem impreuna vorbeam doar nu e nimic intre noi fiindca amandoi iubim persoane diferite!
- Am inteles!
- Atunci sper ca fata de care esti indragostit sa te se bage in seama!
- Si eu sper (zice cu o jumatate de gura)
- Pai ne mai vedem atunci
- Da bine!
- Pa!
-Pa!

Cameron pov:

E atat de draguta,nu stiu ce mi-a facut,darprin faprul ca eram pus de catre minunatii mei prietenii sa o fac sa sufere asta cred ca defapt ma facut sa ma indragostesc de ea nici nu o vreau pe Stepahie nu neg ca e urata,dar nu e pentru mine,daca stau sa ma gandesc nici ea nu e mai ales dupa tot raul pe care la indurat de la mine nu merita unul ca mine,daca o fac nefericita si trista ca sunt prost si nu stiu cum sa ma comport cu ea si se desparte de mine,mai bine nu.

Ajung in clasa si il vad pe Dillan,acesta cand ma vede fuge pe hol,imi las ghiozdanul si fug dupa el, coborase pe scari asa ca ma duc dupa el,dar nu il ajung pentru ca alunec,iar cand imi dau sema ca imediat o sa fac contact cu podeau imi pun mainile la ochi,asteptand sa cad pe podea,imi deschid ochii si vad ca eram incojurata de doua maini,imi introc capul si il vad pe Cameron in momentul am ramas blocata in ochii sai,la fel si el dupa cateva secunde ma ridic inainte ma il sarut sau ceva.

- Multumesc frumos!
- Cu placere! (spune el agitat)
Ma duc in clasa si il gasesc pe Dillan,si ma duc direct la el!
-Hei!
Acesta ma ignora,chiar daca eram langa el si il strigam,se pare ca nu vrea sa raspunda cand il strig asa ca il las in pace pentru ca dupa cum ziceam e foarte incapatant,daca o sa vrea sa vorbeasca o sa il ignor si eu la fel.
Dupa ce trec 2 ore acesta vine sa vorbeasca cu mine,dar il ignor total pana cand ma face sa ma uit la el.
-Ce vrei? (zic eu nervoasa)
-Trebuie sa vorbim!
- Imi pare rau,dar nu avem ce sa vorbim!
Acesta numai zice nimic asa ca plec de langa el pentru ca deja ma enerva foarte tare,si ma pun banca asteptand ca profesorul sa intre. Orele trec asa ca plec de la scoala tinta fiind autobuzul. Ajung acasa si ma duc direct la mine in camera imi arunc ghiozdanul pe undeva prin camera ma schimb in ceva comod imi prind parul intr-un coc dezordonat,imi pun ochelarii si ma pun in pat,imi verific notificarile de interes si primesc un mesaj de la Cameron.
- Bunaa! Ce faci?
- Buna! Bine tu?
- Bine si eu.....ma gandeam daca vrei sa vi cu mine diseara la ziua lu Stephanie?
Vai de mine,mi se pare mi-e sau el chiar ma invita la o intalnire,nu am de gand sa ma duc sigur face ca acum cateva saptamani cand ma lasat sa astept ca proasta dupa el.
- Imi pare rau,dar chiar nu pot am teme de facut pentru maine.
- Ok! Daca te razgandesti asta e numarul meu ma poti suna,sa imi spui daca vii!
- Bine!
Dupa ce imi revin ma apuc de teme,si primesc un mesaj de la numarul de mai devreme,sigur e el.
-Te-ai mai gandit?
-Nu!
-Vii?
- Nu vin,ca am teme (ii raspund eu nervoasa)
-Ok!
Dupa ce idiotul nu a mai zis nimic m-am intors la temele mele,cand aud pe cineva care imi bate in geam. Ma ridic repede sa vad cine e, ma duc la geam ma uit si nu era nimeni,cand deodata cineva din spate ma prinde in brate,in momentul ala simteam mii de fluturasii care fugeau prin stomac,dar stai daca e un violator care vrea sa imi faca felul daca nu fac ce zice el. Aoleu am dat de naiba, asa ca fara sa mai stau pe ganduri incep sa ma zbat in bratele lui si sa strig din toti plamanii.
- Stai calma ca nu vreau sa iti fac nimic!
Recunosc vocea asta. E cumva Cameron? Ma intorc cu mainile la ochii pentru ca nu eram sigura daca era el,acesta vine in fata si imi ia mainile de pe fata,si ma face sa il privesc. Era Cameron stand in fata mea cu un zambet imens pe fata,se uita in ochii mei foarte intens asa ca pentru cateva secunde m-am pierdut cu firea asa ca sentimentele mele,iar au facut ce au vrut din mine. Il iau in brate pentru ca mai vroiam senzatia aia e de fiori placuti in tot corpul,era ca un drog pentru mine simteam ca trebuie sa il tin mereu,pentru ca atunci cand ii dadeam drumul avea sa fie la fel de trist si sumbru ca inainte. Dupa ce ne desprindem din imbratisare,ii las un sarut scurt pe obraz,din nou sentimentele au pus stapanire pe mine. Ce ma fac eu cu baiatul asta,imi da lumea peste cap de o mie de ori,mi-as dori sa nu mai cedez asa de repede in fata lui,o sa ma creada slaba si ca ma poate controla cum vrea.
-Acum mergi cu mine la petrecere?
-Nu ( zic eu repede in timp ce plec de langa el si ma pun in pat)
-Haide ca o sa fie frumos!
-Am zis ca nu merg,ce nu intelegi du-te singur ca sunt sigura ca o sa te distrezi mult mai bine fara mine.
- Cum vrei! ( zice acesta vizibil suparat)
Pleaca pe usa fara sa mai zica nimic,iar eu pufnesc in plans credea probabil ca o sa cedez dupa toata faza aia si o sa zic ca ma duc,nu o sa uit niciodata ce mi-a facut.
Ma linistesc din plans si ma pun la somn pentru ca durerea de cap isi facuse aparitia.