Hide and seek - Lucas

Începe de la început
                                    

- Ce ziceti de un joc dea v-ati ascunselea?

- Deci nu jefuim nimic?

- Hae Ra... spune Jungwoo privind-o insistent.

- Ce? Intrebam si eu.

- Piatra hartie foarfece sa vedem cine cauta si cine se ascunde? propune Lucas.

Toti suntem de acord asa ca ne adunam in cerc. Eu si Kun ramanem ultimii iar dupa 3 incercari cea care cauta sunt eu.

- Dati-mi telefoanele!

Trece pe la fiecare in parte, le aduna si le incuie in masina. Dar.. fara lanterna cum o sa vad pe intuneric? Aici e bezna, abia de pot vedea pe unde calc. Am urcat pana la etajul doi tinandu-ma de bratul lui Hae Ra iar la capatul holului ne-am oprit.

- Numeri pana la 500 si apoi incepi sa ne cauti, sa nu tragi cu ochiul.

- O-ok..

- Te simti bine? ma intreaba Lucas.

- Da, incercand sa fiu cat de hotarata pot, dar adevarul e ca sunt nelinistita.

- Bine, daca zici tu.

Ma lipesc de perete avand mainile la ochi si incep sa numar 1,2,3... Le aud pasii indepartandu-se pana cand se lasa linistea ... 500 si am plecat. Merg incet pe coridor intrand in cate o incapere cautandu-i. E liniste.. prea multa liniste.. si intuneric, singurul lucru care lumineaza cat de cat este luna. Ma indrept spre scari deoarece nu am dat de nici unul dar atunci aud un huruit ciudat urmat de scartait ascutit si ma opresc brusc la jumatatea scarilor. Cateva secunde de liniste totala dupa care se aud iar de data asta mai tare, moment in care o iau la fuga pe scari ajungand la primul etaj. Intru pe prima usa din dreapta si dau de o sala enorma in care se afla o groaza de masinarii si aparate vechi. Fac 3 pasi inainte si usa se tranteste in spatele meu facandu-ma sa tresar si inima sa-mi bata mai repede. Aud un suierat venind din stanga mea si imi intorc capul observand geamul spart. Sper din tot sufletul sa fie vantul... dar cand am ajuns aici nu se simtea nici cea mai mica adiere.

- Hae Ra? spun cand aud un ras slab urmat de un zgomot puternic ca si cum ceva s-ar fi darmat. Gasca?

Nu primesc nici un raspuns.

- Nu e amuzant..

Simt cum mi se umezesc ochii... daca vor sa ma sperie.. ei bine, functioneaza. Mai bine plec de aici. Ma indrept spre usa dar din spatele ei se aude un alt sunet bizar ce ma face sa ma indepartez de ea. Incep sa ma panichez si sa tremur nefiind capabila sa ma misc.

Lucas's pov

- Incep sa ma plictisesc... de ce ii ia atat de mult? se plange Hae Ra.

- Poate pentru ca aceasta cladire e aproape cat o piramida?

- Daca e asa.. atunci eu sunt faraonul, spune Jongwoo incrucisandu-si bratele ca ale unei mumii.

- Ai vrea tu..

- Credeti ca a fost o idee buna sa iesim afara? ii intreb incercand sa le citesc fetele.

Sunt ingrijorat deoarece e singura acolo in intuneric si pentru ca mai devreme nu parea in apele ei. Am observat asta, se simtea in vocea ei.

- Daca nu ne gaseste inauntru atunci o sa iasa, simplu.

Are dreptate in privinta asta dar eu sunt ingrijorat de altceva. Sper doar sa fie in regula. Noi am inceput sa jucam altceva in timp ce o asteptam pe Jae Hee sa facem timpul sa treaca mai repede.. insa ea nu mai aparea si incepea sa se raceasca.

Kpop stories [Request Closed]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum