?:Domnisoara,va voi ruga sa imi povestiti in ce circumstante ati gasit trupul victimei.
Ma uitam la barbatul din fata mea,cuvintele sale trecand asemeni gloantelor pe langa urechile mele,in urma lor ramanand doar liniste.O liniste in care simteam ca ma inec.Imi las privirea sa alunece in gol,deschid gura dar cuvintele nu aveau sa iasa curand,in mintea mea era o adevarata furtuna ce-mi amesteca gandurile neincetat.Un singur lucru ramasese atat de clar intiparit,incat nu aveam cum sa-l uit pentru tot restul vietii...acea imagine morbida...
Ofiterul de politie se ridica de la birou,ajungand intr-o fractiune de secunda in fata mea.Acesta se lasa la nivelul meu si-si aseaza calm mana pe umarul meu,zambindu-mi calm.
P:Ce a fost mai greu a trecut.Va asigur ca,cu ajutorul dumneavoastra vom rezolva cazul acesta mai repede decat ati crede.
Incuviintez din cap,incercand sa-mi linistest putin mintea.Dar nici acele vorbe blande n-aveau sa-mi dea pic de curaj,ca ajunsesem sa cred ca nimic nu mai avea sa fie normal in viata mea.Locul acela...schimbase totul...
***time skip***
Cobor din masina politie si ma indrept lent spre intrare...Imi doream doar sa-mi linistesc mintea,sa-mi dau seama ce se intampla.Toate evenimentele ciudate ce avusesera loc in ultima vreme se inlantuiau acum in mintea mea,incetosand-o mai tare.
Ma asez pe marginea patului si-mi sprijin capul in palme...Tot ce imi doream era sa ma trezesc din acest vis urat.Sa ma aflu pe scaunul meu din office cu sapca cazuta pe ochi,fara nici-o grija in lume.
Oftez incet si-mi indrept privirea spre usa camerei mele ce se deschidea incet,dezvaluind incetul cu incetul chipul mamei mele.
Mama:Pot intra?*intreaba aceasta cu glas domol*
A:Desigur...*spun eu cu greu facand un mic gest din maini*
Aceasta paseste incet pana ajunge in dreptul meu,ma priveste cateva secunde apoi se aseaza langa mine mangaindu-mi incet spatele.
***Dupa o saptamana***
Mintea imi era inca putin tulburata,dar reusisem sa-mi revin cat de cat.Avandu-i alaturi pe cei dragi,am reusit sa ma aduc incetul cu incetul.
Incepusem sa pretuiesc fiecare moment de doua ori mai mult,fiecare gluma facuta de Jack,fiecare idee nastrusnica a Loredanei,fiecare imbucatura din mancarea mamei...de la lucruri marunte pana la cele mai importante,toate capatasera o noua importanta in viziunea mea.
Zilele trecute,am avut parte si de un vizitator neasteptat...dar care a fost bine venit in aceasta perioada.Seful meu isi facuse aparitia intr-o dimineata in fata usii mele,interesat de starea mea actuala,sau posibil interesat daca avea sa mai dea inca un anunt in ziar pentru postul meu.Nu aveam sa aflu niciodata.
Decisesem sa ma reintorc la munca,nu era stilul meu sa fug de probleme.Niciodata n-am intors spatele problemelor mele si nu aveam de gand sa incep acum.Acum faceam parte din puzzle-ul marelui mister din spatele Freddy Fazbear Pizza.Un mister ce avea sa aiba sfarsit in curand,intr-un mod sau altul...
************************************************************************************************
Spune-mi Internet Explorer si inscrie-ma la prezidentiale,am sanse sa castig....Daca ma gandesc bine acesta e primul capitol pe 2017?Sh*t...
Vreau sa imi cer scuze fata de toti cititorii acestei carti,cat si prietenilor mei pentru indelungata mea disparitie.Sfarsitul anului 2016 a fost destul de greu pentru mine,iar programul meu a fost foarte incarcat.
Sper ca veti dorii sa o luam de la capat in 2017 si sa mergem din nou pe acelasi drum.Mi-a fost atat de dor de acest loc si de oamenii minunati pe care i-am intalnit aici.
Un ultim lucru mai am de zis...WOLFY IS BACK...ne vedem in capitolul urmator iar pana data viitoare numai bine si...succes la simulari ^_^
