Dincolo De Bariere

O salvare neprevăzută

 -Dacă doriţi bani...vă pot da cât doriţi.m-am bâlbâit încercând să îmi păstrez calmul, dar ei au început să râdă zgomotos. Cum își permit să fac una ca asta în faţa viitorului rege al lor?

 -Suntem foarte bine plătiţi să facem asta.a spus unul dintre ei. Acum, dragă Prinț, fă-ţi rugăciunea.m-a batjocorit acesta şi am încercat să mă zbat, dar fără rezultat. Când am văzut că apasă pe trăgaci mi-am încleştat maxilarul şi mi-am aşteptat finalul care nu a mai venit din cauză că cineva a aruncat un pumnal în mâna atacatorului care a căzut jos ,şi am văzut o tânără blondă de la lac care l-a lovit pe celălalt tâlhar punându-l la pământ. Apoi a luat o sabie de pe jos şi a pornit lupta cu celălalt. Are mişcări bine calculate,l-a lovit în încheietura apoi îl înjunghie fără alte menajamente. A revenit apoi cu sabia la gâtul celui de lângă mine.

 -Cine te-a trimis?întreba ea, dar nu apucă să îşi termine bine fraza căci acesta îşi îndrepta pistolul spre ea şi fu aproape să o împuşte dacă nu îi baga sabia în gât.

 -Eşti bine?se repezi la mine şi îmi taie frânghia. Mă miră că mi se adresă fără Maria ta, având în vedere că eu sunt prinţul ei, dar probabil hainele prăfuite îmi dau un aspect de servitor.

 -Eşti bine?mă întreba din nou şi eu am dat afirmativ din cap. Îmi prinse mâinile şi se uită la rănile provocate de frânghie. E aşa frumoasă! Ochii ei albaştri deschis mă privesc blând, iar părul ei blond stă într-un coc din care câteva şuviţe i se preling rebel pe obraji palizi. Rochia pe care o poartă e veche şi acum mai ruptă din cauza luptei de mai devreme, dar pe corpul ei mic arată divin cum se lasă pe fiecare curbă, iar decolteul aproape inexistente te face să îţi imaginezi lucruri nedemne de un prinț. 

-Ce voiau de la voi?îi aud din nou vocea caldă şi blândă acum ochi ei privindu-mă de sus.

M-am ridicat de jos stergandu-mi praful de pe corp şi l-am privit o secundă pe Fredric care era speriat, dar apoi m-am întors la abisul albastru care mă privea aşteptând un răspuns.

-Cum adică ce voiau? Voiau bani prinţului sau tu nu ştii că acum stai de vorbă cu însuşi moştenitorul tronului, prinţul Carlos?o înştiinţa Fredric iar aceasta făcu o reverenţa ,dar am prins-o de antebraţe obligând-o sã se ridice.

-Nu e nevoie să faci asta, tocmai mi-ai salvat viaţa. Îţi sunt dator!
Aceasta roşi şi mă privi cu reţinere.

-Nu spuneţi asta, Majestatea! Aş fi făcut-o pentru oricine.

Am zâmbit scurt şi mi-am tras mâinile de pe braţele ei.

-Cum te numeşti?mi-am dres glasul.

E atât de frumoasa şi are un suflet nobil. Nu se compară în nici un caz cu domniţele de la curte.

-Victoria.făcu o pauză pentru a trage o gură de aer şi apoi continuă. Victoria Pérez, pentru a vă servi pe dumneavoastră şi pe Dumnezeu.

Din cum vorbeşte pare şi cultă, e cu totul perfectă .

-Victoria,i-am repetat eu numele mai mult pentru mine.

-Acum dacă îmi permiteti trebuie să mă retrag.a făcut o reverenţă apoi s-a îndepărtat de noi.

Trebuie să o revăd cât de curând. Dar cum? La bal ar fi o ocazie perfectă!

-Fredric, află imediat unde stă această Victoria Pérez şi vreau să îi trimiţi o rochie nouă, să fie elegantă, dar nu foarte sofisticată, nu pare sã aprecieze rochiile sofisticate,nici prea grea să nu fie, şi să îi mai trimiţi o mască şi o invitaţie la bal.

-Dar, domnule, e doar una dintre plebei.

-Nu îmi pasă! Mi-a salvat viaţa şi trebuie răsplătită.

Nu voiam doar să o răsplătesc, voiam să o revăd cât de curând posibil.

Am urcat din nou în trăsura şi am pornit spre palatul ducesei de Guzman.

Poate ar fi o idee buna să îi scriu şi o scrisoare. Aşa va ştii cine sunt.

Am luat o foaie şi pana pentru scris. Cum să încep? Stimată Victoria. Nu, pare prea formal. Dragă Victoria. Nu, pare prea obisnuit. Mai bine mă gândesc când ajung la palat.

În ciuda incidentului de mai devreme, mintea mea zboară la frumoasa Victoria şi ochi ei suberbi, dar va trebui să mă gândesc cine ar vrea să îmi facă rău.

Acum sunt nerăbdător să o revăd,aşteptarea asta pare o eternitate! O zi! O zi mai am de aşteptat până să o reîntâlnesc pe salvatoarea mea.

Nu sunt foarte mulţumită de capitolul ăsta, dar asta e.
Şi de data asta aştept păreri, vă rog. Dedicaţi?