Capitolul 4

349 19 0
                                    

-Salamander! Acum ca ai venit, pot sa devin serios! striga Gajeel cu un ranjet murdar pe fata.
-Happy! striga Natsu. Ia-o pe Lucy de aici...du-o putin mai departe.
-Doar putin? De ce? intreba pisica.
-Vreau sa le arat ca dragon slayer-ii inca exista...si ca sunt o forta de temut. spuse Natsu zambind ambitios.
Happy se apropie de mine si ma lua zburand, ducandu-ma langa Suruko si Ushio.
-Happy...ai aripi? Poti zbura...cum? Si...Natsu...e un dragon slayer? Ce se...
-Pot zbura pentru ca am aripi Lucy. Si da, Natsu este un dragon slayer. A auzit ca o anumita persoana il cauta cu ardoare. La inceput nu a dat importanta dar cand a aflat ca hartuieste oameni pentru a-l face sa vina, s-a enervat cumplit. Asa ca a venit in sat pentru a afla mai multe.
-De asta era asa curios atunci, in restaurant...
-Aye!
-Pai si de ce nu a luptat cu el mai devreme, la restaurant? De ce a plecat? intreb nervoasa.
-Pentru ca, cum am lasat sa se inteleaga, Natsu nu vrea ca ceilalti sa pateasca ceva asa ca a plecat pentru a nu incepe o lupta in mijlocul satului, lupta ce s-ar fi incheiat cu distrugeri si probabil raniti...in cel mai bun caz.
-Dar cum de Natsu stia ce se va intampla? intreb surprinsa.
-Vezi tu...dragon slayer-ii au simturile cu mult dezvoltate fata de ale oamenilor. Pe langa asta, ei au un miros caracteristic. De ce crezi ca dintre toate locurile, Gajeel a venit exact langa locul din care a plecat Natsu? Si cum crezi ca a stiut Natsu cand sa plece? Nu toate lucrurile din lumea asta sunt doar coincidente. spuse pisica cu o nota de superioritate.
-Deci...cine spui ca esti? intreaba Natsu plictisit.
-Gajeel. Asta e singurul nume pe care trebuie sa-l retii. Sunt dragon slayer-ul de fier. spuse mandru.
-Si ce vrei de la mine? intreba Natsu fixandu-si privirea asupra lui Gajeel.
-Nu e evident? Suntem singurii dragon slayeri in viata...o sa decidem cine e mai puternic. Acum, gata cu vorba. Pilonul dragonului de fier! striga Gajeel dupa care mana sa se transforma intr-un pilon de fier cu care-l lovi pe Natsu. In momentul in care acel pilon si Natsu facura contact, se ridica un nor de praf. Cand norul se risipi puteam sa vad cu Natsu s-a aparat de acea lovitura cu mainile goale....sau mai bune zis...cu mana goala. A parat lovitura cu antebratul.
-Cum? Cu mainile goale? Nu esti rau deloc...Salamander! spuse Gajeel entuziasmat.
-Nici tu...dar ce zici sa incingem lucrurile? Sunt inflacarat. spuse el entuziasmat.
-Speram sa spui asta! raspunse Gajeel.
-Urletul...
-Urletul...
-Dragonului de foc!
-Dragonului de fier!
Spusera cei doi in acelasi timp dupa care din gura fiecaruia iesira un suflu greu de descris. Natsu sufla flacari in timp ce Gajeel sufla ceva ce nu stiu cum as putea caracteriza. Din cate pot observa, Natsu se folosete de flacarile pe care le sufla pentru a se apropia de Gajeel, facand pasi mari. Cand amandoi se oprira din suflat, Natsu il lovi pe Gajeel.
-Pumnul de fier al dragonului de foc! spuse el lovindu-l direct. N-am terminat! striga el.
-Sabia cu colt a dragonului de foc! Ghiarele dragonului de foc! Aripile dragonului de foc! Flacara stralucitoare a dragonului de foc! Natsu il lovea pe Gajeel cu o succesiune de atacuri pe banda. Nu apucam sa vad cu exactitate atacurile. Lovea si lovea. Parea ca vrea sa termine repede. Cand a terminat, gafaia iar Gajeel era la pamant.
-Natsu! Ai reusit! Spun alergand spre el.
-Stai acolo! Nu e gata! striga Natsu nervos.
-Ai o intuitie buna Salamander. In schimb, nu mai ai energie sa continui. Si uite...nu e pic de foc prin preajma pe caresa-l mananci. Acum e randul meu sa atac. Spuse el dupa care incepu sa-si rupa bratarile de fier pe care le purta si sa le manance.
-La ce ajuta focul acum? Ce face Gajeel? intrebam eu total surprinsa.
-Dragon Slayer-ii isi pot manca elementul caracteristic pentru a-si spori puterea. El poate manca fier iar Natsu poate inghiti flacari. spuse Happy.
-Dar Natsu nu are nici i sursa de foc aici...nu-si poate manca propriile flacari?
-Nu merge asa...nu poate face asta. Trebuie sa fie foc provenit din alte surse decat cele proprii. spuse pisica. Dar stai linustita. Natsu se va descurca. Uita-te! El zambeste. Continua Happy. Are dreptate. Ma uitam la Natsu si puteam sa vad ca zambeste. Un zambet mic, in coltul gurii. Dupa asta aud tunete. Ma uit spre cer si vad nori de furtuna. Daca stau binebsa ma gandesc, norii de furtuna au aparut la putin timp dupa ce a aparut Natsu.
-Invelisul dragonului de fier! spuse Gajeel dupa care piele sa se preschimba in solzi de dragon asemeni otelului. Cu asta, atacurile tale sunt fara speranta, in timp ce eu te pot ataca...si chiar mai bine decat ultima data. Acum esti epuizat. Victoria e a mea. spuse el cu acelasi ranjet murdar cu care incepuse lupta.
-Esti in stare sa pariezi asta? intreba Natsu increzator.
-Ha? Sa pariez? De ce nu? Cand voi invinge, vei deveni scalvul meu. Mereu mi-am dorit unul.
-Esti destul de increzator...atunci, cand eu voi invinge...vei pleca de aici, ii vei lasa pe oamenii astia in pace si imi vei indeplini o cerere! De acord? intreaba Natsu ambitios, totodata gafaind.
-O cerere? Ha ha ha! Eu sa-ti indeplinesc o cerere? De acord! Oricum nu ai cum sa mai faci ceva acum. Esti la limita. Victoria e a mea.
-Ha? Deci esti de acord....atunci ar trebui sa-mi cer scuze! spuse Natsu.
-Pentru ce sa-ti ceri scuze? Ca nu ai fost destul de puternic pentru mine? intreaba Gajeel razand.
-Nu...imi cer scuze pentru ca te-am lasat sa ma subestimezi! spuse Natsu zambind in coltul gurii dupa care 3 fulgere lovira niste copaci provocand un incendiu. Incendiu...foc!
-Foc?! spuse Gajeel surprins.
-Foc! spuse Natsu fericit dupa care incepu sa-l absoarba. Multumesc pentru masa! spuse el stergandu-se la gura. Dar cum de fulgerele...
-Nenoro- striga Gajeel incepand sa alerge spre Natsu. Urletul dragonului de fier! spuse Gajeel repetand acel atac de mai devreme. Natsu il para cu mainile goale.
-Randul meu. Arta secreta a ucigașului de dragoni: Taietura exploziva a lotuzului stacojiu! Striga Natsu dupa care arunca un fel de burghiu de foc spre Gajeel caruia i-a strapuns acel invelis de fier, lasandu-l la pamant.
-Acum e gata! spun eu alergand spre el.
-Da, acum! zambi el.
-Oi! Salamander....acele fulgere au fost ciudat de oportune. spuse el ridicandu-se de jos.
-Au fost, nu? intreaba Natsu frecandu-si ceafa.
-Pai...presupun ca imi voi tine promisiunea...care e acel ordin? spuse el jenat.
-Momentan doar vei pleca. Cand voi avea nevoie, te voi cauta si-ti voi spune...spuse el intinzandu-i mana. Gajeel se uita uimit la Natsu si intreba:
-Ce inseamna asta?
-E modul meu de-ati arata ca vreau sa ramanem prieteni.
-Prieteni, ha? Ha ha ha? Tu si cu mine? intreba Gajeel surprins. Nu mai visa cu ochii deschisi Salamander! spuse el dupa care isi intoarse privirea spre Ushio si tatal sau.

-Va rog sa ma scuzati pentru problemele cauzate! spune Gajeel dupa care pleca.
-Sa ne mai luptam si alta data! spuse Natsu luandu-l peste picior.
-Da...sa ne luptam. spuse Gajeel vazandu-si de drum si ridicand mana pentru a da de inteles ca e de acord.

Dupa ce Gajeel pleca, noi restul ne-am intors in sat unde toti asteptau cu sufletele la gura.
-Ei bine? Ce s-a intamplat Suruko? inyteba un localnic.
-Ei bine..pai...incepu el.
-L-a invins! Acea matahala a plecat. Acum puteti sta linistiti! spuse Natsu zambind. Sa-i fiti recunoscatori. continua el, Suruko privindu-l uimit. Dupa asta tot ce puteam auzi erau urale si felicitari pentru Suruko. Dupa ceva vreme Suruko ma chema pentru a-mi da recompensa.
-Nu! Refuz. Nu am facut nimic. Tu esti eroul! spun facandu-i cu ochiul.
-Dar...
-Niciun dar! Acum...trebuie sa plec. Sper sa ne revedem cu bine. Spun lundu-mi rucsacul si iesind pe usa. Dupa o secunda intru inapoi si intreb:
-Aaam...nu stiti unde e Natsu? intreb rusinata. Vroiam sa il intreb ceva...
-A trecut pe aici acum 2-3 minute pentru a-si lua la revedere, exact inainte de a veni tu. Presupun ca a plecat. Daca te grabesti, poate il prinzi din urma. spuse Suruko.
-Multumesc! spun luand-o la fuga. Dupa circa 2 minute de alergat incep sa-l zaresc.
-Natsu! Natsu! Stai putin! strig eu. Ajung langa el si-mi trag rasuflarea...avand in vedere ca gafaiam ca dupa maraton.
-S-a intamplat ceva? intreaba el.
-Da! Ai plecat fara sa-ti iei la revedere de la mine...la fel si tu Happy! spun facandu-le morala.
-Pai...am crezut ca nu va fi nevoie sa-mi iau la revedere, avand in vedere ca ne-am fi reintalnit. spuse el calm.
-Reintalnit? Ce vreo sa spui? intreb confuza.
-Dupa ce mi-am luat la revedere de la Suruko si Ushio, te-am cautat prin sat ca sa-mi iau ramas bun. Dar am auzit ca ma cautai, asa ca nu avea rost sa te mai caut, pentru ca deja ma cautai tu.
-Dar de unde stii ca te cautam? intreb surprinsa.
-Te-am auzit vorbind cu Suruko.
-Cum?
-Aaam...dragon slayer...simturi dezvoltate....auz foarte fin...spuse el plictisit.
-Aaaa....da. Ai dreptate, uitasem, scuze! spun stangace.
-Deci, ce voiai sa ma intrebi? intreaba el curios.
-Oh, da...tu faci parte dintr-o ghilda? intreb rusinata.
-Nu. De ce?
-Nu ai vrea sa te alaturi ghildei noastre? Fairy Tail? intreb rusinata.
-Nu stiu ce sa zic. Nu sunt genul care sta prea mult intr-un loc. Eu caut pe cineva...dar-
-Ok...presupun ca nu te pot obliga. spun eu lasandu-ma pagubasa.
-Lasa-ma sa termin...nu ar fi un lucru rau sa ma alatur, daca tot ma inviti. Poate asa voi afla mai multe despre cel pe care-l caut. Spuse el zambind ambitios.
-Dar pe cine cauti? intreb eu curioasa.
-Grabeste-te Lucy sau te vom lasa in urma! spuse el luand-o inainte, eu neobservand cand a facut asta.
-Aye! ii dadu dreptate Happy.
-Staaati! strig eu alergand in urma lor.

Ceau ba! Eu incerc sa-mi dau seama ce sa scriu aici in loc de "parerea-n comentarii". Mda, nu-s prea creativ. Ca intodeauna, sper ca v-a placut si va astept cu pareri in comentarii⬇...sau doar comentarii...incerc sa nu fiu pretentios! :)

Fairy Tail-O altă povesteWhere stories live. Discover now