Tattoos. [Rivetra| Modern AU]

Capitolul 12.

Am lasat telefonul sa cada pe parchet, in timp ce euam ramas in stare cu soc. Nu, nu, nu se poate..

Eu si cu Mikasa ne cunoastem de ani de zile. Eram cele mai bune prietene, ne intelegeam de minune. Avem incredere in ea, aveam o prietenie strans legata. Nu vreau sa plece..nu, nu..nu.

Vocea Mikasei ce inca era la telefon, m-a facut sa ma trezesc din trasa. Am luat telefonul din mana, si l-am pus la ureche.

-Zi-mi ca e o gluma..am mormait.

A oftat lung. In timp ce eu inca speram sa nu fie adevarat.

-Din pacate, nu e o gluma..

Am inghitit in sec. Nu mai stiam ce sa zic. Era deja la pamant, din cauza Eren, iar vestea ca se muta, probabil i-a fost de ajuns...
I-am dat intalnire in una din cafenele din apropiere, ea acceptand cu greu. Uf...

Dupa ce i-am inchis, m-am schimbat in alte haine, in 10 minute deja iesind din casa. Cand am ajuns la cafenea, am zarit-o pe Mikasa stand la o masa situata in spate de tot. Mi-am facut loc printre celelalte mese, ajungand in dreptul mesei unde era ea. Cand m-a zarit, s-a ridicat de pe scaun, venind spre mine. Mi-am deschis bratele si am cuprins-o intr-o imbratisare stransa.
Senzatia de a plange era prezenta, dar ma abtineam. Nu vreau sa par afectata in fata ei, nu ii face bine..

Dupa ne-am asezat amandoua la masa. Ospatarul nu intarzie sa apara, pentru a ne lua comanda.

-Un fresh de portocale, am spus catre barbat.

Acesta a notat pe carnetel, dupa mutandu-si privirea pe Mikasa, care era pe alta lume.

-Si pentru ea la fel, am spus rapid, vazand ca Mikasa nu e atenta.

Ospatarul a plecat, iar eu o priveam ingrijorata pe Mikasa. Nu parea deloc okay, tristetea ei se citea rapid pe chipul palid. Am oftat, dupa i-am luat mana intr-a mea, facand-o sa tresare.

-Mikasa...esti bine?

M-a privit in ochi, dupa a lasat capul in jos.
Oh, ce idioata sunt. Normal ca nu e bine. Nici eu nu as fi..
I-am strans mana, dar ea nu a reactionat in niciun fel.

-Unde te muti? am intrebat.

-America..a momait.

Departe.

-Cand?

-Saptamana viitoare.

Peste putin timp.

Ospatarul s-a intors la masa noastra, dar de data asta pentru a aduce comanda. Ne-a pus paharele in fata fiecareia, apoi a plecat cu pasi grabiti.

Mikasa parea total pierduta. Nu era atenta la ce spuneam.
Dupa vreo zece minute, telefonul incepu sa-i sune alarmant. Am facut-o atenta, Mikasa scotand imediat telefonul din buzunar. A raspuns, iar conversatia a fost una scurta.
Dupa ce a inchis, Mikasa mi-a slus ca trebuie sa plece acasa. Trebuia sa mearga cu mama ei, ca sa cumpere biletele de avion.
Am intrebat-o daca vrea sa o conduc pana acasa, dar a refuzat. Am incuviintat din cap, si dupa am privit-o cum se ridica de la masa, si iese din cafenea. Mi-am atintit privirea pe paharul ei, de care nici nu se atinsese.

Mikasa pleaca din tara, probabil pentru ca mama ei si-a gasit un loc bun de munca in strainatate. Tatal Mikasei a murit in urma cu trei ani, iar de atunci lucrurile nu mai merg ca inainte in familia sa. Mama ei nu si-a gasit pe altcineva, plus ca a schimbat cateva locuri de munca de atunci.

Dupa cateva minute de cand Mikasa a plecat, am cerut nota de plata. Trebuia sa ma intorc acasa..inca am teme de facut.

Am platit comanda, dupa m-am indreptat spre iesire. Am iesit afara, si am plecat spre statia de autobuz. Continuam sa merg, in timp ce gandurile mele erau in alta parte.

De cateva ori mi s-a parut ca aud ca cineva ma striga. Huh, nu aveam de gand sa ma intorc cu fata.

Se intampla atatea lucruri, si se intampla prea rapid. Intai eram obsedata cu tatuajul, dupa l-am intalnit pe Levi, dupa asta..Tch..

Am revenit cu picioarele pe pamant, in momentul in care am ramas pe loc, deoarece cineva m-a prins de mana.

-Ce...? am zis, si m-am intors cu fata.

In spatele meu se afla Levi, care ma tinea strans de mana.

-Unde ti-e gandul? m-a intrebat serios.

Privirea mi-a cazut pe mainile noastre impreunate. Huh..Mi-am tras mana, si am continuant sa merg.

-Gandul imi e alta parte, i-am raspuns, stiind ca e langa mine.

-Ce-ai patit? a intrebat din nou.

M-am oprit iar pe loc, apoi mi-am mutat privirea pe el. Levi parca ma privea ingrijorat.

-Nimic, am spus scurt.

Am dat sa plec, dar n-am putut, deoarece Levi m-a tras spre el, si m-a luat in brate.

-Stiu ca esti suparata, a spus calm.

Am inghitit in sec, si l-am imbratisat si eu. Ma mangaia incet pe spate, in timp ce eu ma abtineam sa nu plang. Parca nu mai puteam tine toate astea in mine..

-Petra...mi-a rostit incet numele.

N-am raspuns, deoarece incepusem deja sa plang, iar vocea imi tremura.

-Petra, a zis din nou.

Si-a pus mainile pe umerii mei, si m-a tras din inbratisare, uitandu-se mirat la mine.

-De ce plangi?

M-am uitat la el, si nu spuneam nimic, ci doar continuam sa plang.

Si-a apopiat mainile de fata mea, si mi-a sters incet lacrimile de pe obraji.

-Levi...

Mi-a pus un deget pe buze, dupa si-a apropiat fata de a mea, unindu-si buzele cu ale mele. Mi-am inchis ochii si parca pentru o clipa am vrut sa uit de toate astea.

Levi POV:

Credeam ca mi se pare cand am vazut-o pe Petra iesind din cafeneaua unde obisnuiesc sa merg cand am timp. Dar nu mi se paruse deloc. Trecuse pe langa mine fara sa ma bage in seama.

Am strigat-o de cateva ori, dar nu m-a auzit. Ce se intampla cu ea?
Am prins-o din urma si am facut-o sa ramana pe loc, luand-o de mana. S-a intors catre mine cu o fata debusolata. Parea trista, ingandurata..

Am cuprins-o intr-o imbratisare stransa, aceasta incepand sa planga. Ma ingrijora..
I-am sters incet lacrimile, apoi am sarutat-o lung pe buze.

*
Petra:

Oh, la naiba. Ma indragosteam nebuneste de Levi. Uf, nu voiam asta. E fumos, dar parca am o retinere in legatura cu el. Mai ales ca e si prieten cu Eren...