Midnight Danger

3. Protecție

HAYLEY'S POV

Sunt trezită de tonul alarmei. Este opt dimineața, într-o oră trebuie să fiu la liceu. Mă ridic şi fac patul, după care mă duc să fac un duş. Părăsesc baia, înfășurată în prosop şi mă îndrept spre dulap. Aleg o rochie de blugi ce se prinde la mijloc cu o curea neagra, iar în picioare bocancii mei negri. Îmi pun niște cercei lungi, ce au câte o aripă ca de înger la capăt şi îmi aplic doar rimel pe gene şi balsam pe buze. Părul îl las liber.

Cobor scările în grabă, căutându-l cu privirea pe Francisco. În schimb îi găsesc pe mama şi iubitul ei în bucătărie, savurând câte o cafea.

- Neața! mă salută Richard, vesel.

- Neața, răspund sec şi, fără să-i privesc, mă îndrept spre frigider. Găsesc tot felul de legume şi chestii sănătoase, ceea ce mă face să mă strâmb şi să închid frigiderul.

- Nu mănânci? mă întreabă mama, eu dând din cap negativ.

Chiar îi pasă sau vrea doar să facă puțină conversație?

- Am plecat, murmur şi părăsesc bucătăria. Îmi iau ghiozdanul pe umăr şi ies din casă.

Decid să merg pe jos la şcoală. Îmi va lua jumătate de oră, dar nu îmi pasă, n-am chef de condus, ci de plimbat.

Ajung la liceu, având direcția spre dulapul meu. Prima oră am geografie. Îmi iau cărțile şi îmi direcționez picioarele către clasă. Profa' nu a ajuns încă. Îl văd pe Randy într-un colț, iar în cel opus sunt Niall şi tipul ăla Zayn, amândoi privindu-mă inexpresiv. Pornesc spre banca de lângă Randy, dar sunt oprită de Sierra şi Helena.

- Uite Helena, ciudata cu sprâncene nașpa şi-a făcut apariția! spune Sierra adresându-se prietenei sale, totodată fosta mea prietenă.

- Observ că doar atât poți, spun, dându-mi ochii peste cap, deja enervată.

- Serios acum, de ce nu îți pui o pungă pe cap? se bagă Helena. Sau suferi că nu l-ai mai văzut pe Felix? continuă, făcând o față dramatică, apoi izbucnind într-un râs prostesc.

- Poate suferiți voi. Am o întrebare, e frustrant să îi satisfaci pe bărbați şi după ei să uite că exişti? Vă întreb pe voi, că voi ştiți.

Sierra se înroşeşte şi ridică mâna, intenționând să mă lovească. Îi anticipez mişcarea nu prea subtilă, îi prind mâna şi i-o rotesc la spate, obținând din partea ei niște scâncete ascuțite.

- Slab, mârâi în urechea ei, Helena privindu-ne blocată.

Deodată simt două mâini pe talia mea şi niște buze ce îmi ating ceafa.

- Ți-ai găsit jucăriile, prințesă? îmi şopteşte Harry, eu dându-i drumul târfei.

- Da. Dar nu sunt bune de nimic, îi zic când mă întorc spre el.

E îmbrăcat într-un tricou gri şi blugi negri, iar părul lui este dezordonat, dar tot arată bine.

- Eu zic să-mi laşi fetele în pace, rostește dur, obținând niște zâmbete din partea lor.

- Eu zic să nu îmi mai dai ordine. Ele au început şi să băgați bine la cap, îi privesc cu ură, dacă cineva începe ceva cu mine, eu sunt cea care încheie. Deci să vă ferească sfântul să-mi mai stați în cale.

- Da, da, cum zici tu, începe Harry. Fii utilă şi adu-mi o cafea, spune, punându-se în fața fetelor.

- Ham! fac precum un câine şi apuc paharul de cafea de pe banca unei fete, aruncând-o spre el.