Traim periculos

Lucruri fericite dar totusi triste

Capitolul 20

《Perspectiva Katinei》

Asteptam pe holul spiatlului doctorul care sa.mi aduca rezultatul ecografiei.Langa mine era o tipa blonda, cu par scurt si ondulat. Era imbracata intr.o fustita,un tricou si pe cap purta o coronita din flori albe. Avea achii foarte mici si parea o persoana foarte buna si iubitoare.
- Buna! Sunt Katina, tu?
- Carrie, Carrie Bradshaw. Incantata.
- Si eu. Ce te aduce pe aici ?
- Pai am venit sa.mi fac un test de sarcina si astept rezultatul. Dar pe tine?
- Pai eu am gemeni si acum am facut o analiza si urmeaza sa fac si o ecografie sa fad daca sunt fetite, baietei. Cine stie?!
- Ce frumos! Felicitari ! Eu vreau sa am patru copii, dar cine stie.
Din capatul coridorului se aude un strigat:
-Carrie Bradshaw in cabinet va rog !
-Succes ! ii urez dupa care sunt si eu chemata

《Perspectiva Elizei》

Primul lucru pe care l.am facut cand am ajuns in Anglia a fost sa plang. Dupa asta mi.am cautat un psiholog. Si asa am cunoscut o prietena.
Psiholoaga mea era din Bristol, locul in care imi inchiriasem un apartament. O chema Larissa Owen. Surprinzator, avea doar 20 de ani. Toate informatiile le stiam de pe usa cabinetului ei. Am intrat. Era o negresa, slabuta cu parul negru si ondulat.
-Buna! Cum te cheama? ma intreaba ea zambind.
- Eliza. Sunt aici pentru ca trebuie sa vorbesc cu cineva despre prietenii mei.
I.am povestit tot. Despre cancer, Pollo, Aaron si Katina.
-Poti sa incerci sa lasi tecutul in urma. Nu te mai gandi la ce nu ai putut face si gaseste.ti un hobby. Ce.ti place sa faci?
-Sa gandesc, sa citesc si sa vorbesc. spun zambind. Dar cartile au ramas in Romania si nu am cu cine sa vorbesc.
-Scrie. Scrieti gandurile si lucrurile pe care ai vrea sa le spui.
Mi.am dat seama ca era o idee buna si ca trebuie sa o urmez. Am fugit la o librarie si mi.am cumparat o agenda,una simpla alba. Imediat ce am ajuns acasa mi.am luat penarul cu culori si am inceput sa.i desenez copertile si dupa sa.l colorez. Pe ele am facut o mica parte din Bucuresti, motocicle, cluburi, pe Katina, Aaron, Hace si intr.un colt mic si pe Pollo. L.am deschis si am inceput sa.mi imprim gandurile pe hartie:
"Daca viata ar fi mai usoara cred ca ne.am satura de ea, asa ca preferam sa o complicam inutil, uneori doar pentru propriul amuzament. Si ne intrebam de ce ni se intampla noua lucruri atat de insuportabile. Poate pentru ca vedem doar raul din orice bine."

PESTE 3 LUNI


《Perspectiva Ketinei》

Eram imbracata intr.o rochie superba,alba de printesa, in picioare purtam o pereche de pantofi albi si aveam parul prins intr.un coc impletit. Da,eram la nunta, propria mea nunta, impreuna cu sotul meu Hace, viitori mei copilasi, Pollo, Aaron, Carrie si cativa din membrii familiei mele. Nu am vrut sa fie multa lume,nu vroiam agitatie si stres in plus. Il aspeptam pe Hace,in fata preotului, care apare de mana cu Carrie, acutuala mea prietena apropiata.
- Hace Hernandez, o luati de sotie pe Katina Kydd?
- Da!!! raspunde foarte repede si cu un glas sigur.
- Katina Kydd , il luati de sot pe Hace Hernandez?
In secunda aia Carrie, Carrie Bradshaw se uita la mine cu zambetul pe buze si.mi soptea Daaaaa. Mi.am imaginat.o pe Eliza,cea mai buna prietena a mea, sora mea si am inceput sa plang...dar mi.am dat seama ca trebuie sa ma adun si sa nu.mi ruinez nunta pentru cineva care stiu ca nu se mai poate intoarce niciodata, niciodata.
- Da! spun si il sarut pe Hace care imi sterge lacrima de pe obraz.
Acum nu ma mai numesc Katina Kydd, ci Katina Hernandez, suna foarte frumos. Vroiam sa ma bucur de momentul asta cu Eliza , dar nici macar nu am un loc unde sa pot vorbi cu ea, un mormant sau ceva.
- Felicitari dominisorilor!!!!!!striga prietenii mei in cor.
Pollo avea un zambet imens si radia de bucurie. Vedeam cat de mult tine la feticira lui Hace. Si la a mea.
Aaron avea un zambet timid si sincer, dar tristetea inca era prezenta in ochii lui.
Carrie facea tot posibilul pentru a fi observata de Aaron. Era indragostita de el, dar el nu vedea. Hace a zis ca e mai bine sa nu.i spunem lui Aaron.
Prietena mea era binedispusa ca intotdeauna.
Parintii mei erau feticiti si nu le venea sa creada ca fetita lor mica s.a casatorit. Mama plangea si tata incerca s.o linisteasca. Nu credeau ca Hace e potrivit pentru mine, dar eu eram sigura ca este. Oricum aveau sa se convinga singuri, dupa ce o sa nasc.
Adica peste aproximativ 4 luni. Acum debea asteptam sa plec cu sotul meu intr.o luna de miere in Australia, timp de 3 saptamani. Amandoi am fost de acord cu asta pentru ca amandoi aveam nevoie de putina distractie si putin timp pentru noi fara sa ne preocupe toate problemele celorlalti.
Era 12 noaptea iar, miresa a fost furata, adica chiar eu. M.a rapit Pollo, care a avut ideea geniala de a ma duce intr.un club unde tocmai se petrecea un show incendiar. Dar din pacate sau din fericire pentru mine acel show s.a terminat foarte repede pentru ca trebuia sa ma intorc la petrecerea mea. Ca sa fiu adusa inapoi Hace a trebuit sa danseze pe anumite melodii, din cate am inteles unele mai cidatele, dar asta nu mai conta. A sosit si momemtul buchetului, l.am arucat si l.a prins Carrie. Sarea de fericire si cred ca tot din cauza asta sau poate ca si din cauza alcoolului a vrut sa.l sarute pe Aaron, dar acesta a repins.o respectuos, fara ca cineva sa observe.
Petrecerea s.a terminat la 6:30 dimineata,iar noi dupa ne.am intreptat spre apartamentul din hotel care era pregatit special pentru noi. Am avut parte de cea mai frumoasa noapte de cand eram una din Hernandez si chiar ma simt in largul meu in postura de sotie.