Traim periculos

O sa mor

Capitolul 4

Acum suntem la spital. Katina sta langa
Hace si nu vrea sa.l lase singur. El e in coma . Da...asta e crudul prezent. Ma rog, sa nu fim dramatici. Doctorii au spus ca Hace se va trezi cat de curnad.
Eu si Pollo stam in sala de asteptare. El este ingrijorat si pot sa jur ca a varsat cateva lacrimi cand l.a vazut pe Hace plin de sange. Nu stiu prea multe despre prietenia lor dar sunt foarte apropiati si tin mult unul la celalalt. Pollo mi.a zis ca se cunosc de mici si tot timpul se jucau de.a motocross.ul . Ce dragut! Imi imaginez un baietel blond si unul cu ochi mari si negri care se joaca si se alearga...
Ma uitam la Pollo si simteam ca ceva din mine se rupea....
Deodata medicul iese din cabinetul lui Hace si Katina intra navalind peste doctor.

《Perspectiva Katinei》

Am intrat in salon si l.am vazut pe iubitul meu pe un pat. Era in coma si avea un tubulet in nas care il ajuta sa respire. Pentru prima data am simtit ca puteam sa.l pierd. Cateva lacrimi au aparut pe obrajii mei rosii. M.am dus repde langa el si am inceput sa vorbesc cu el crezand ca o sa ma auda...deodata deschide incet ochii si ma intreaba de ce e aici. Eram atat de fericita incat am sarit pe el si l.am imbratisat. Dupa ce i.am dat drumul am vazut ca ma privea confuz...
-Cine esti?
-Nu ma recunosti? intreb eu speriata.
-Nu...
Eu raman socata si ies din salon. Acolo Eliza m.a intrebat ce s.a intamplat dar n.am putut sa.i raspund si am lasat.o sa intre si sa vada singura despre ce e vorba.

《Perspectiva Elizei》

Am intrat in salon si Hace ma privea zambind. Ce ma bucur ca s.a trezit!
-Insfarsit te.ai trezit,nebunule! spun eu imbratisandu.l.
-Si eu ma bucur ca va vad din nou. spune el cu voce putin ragusita.
-De ce era Katina asa speriata cand a iesit?
-Pai...vreau sa vad daca chiar ma iubeste. Ma prefac ca mi.am pierdut memoria si ca nu recunosc pe nimeni si vad cum reactioneaza.
Eu ma uitam socata la el. E o idee buna totusi. Katina are nevoie de putin suspans si drama.
Pollo intra in salon si eu ies incercand sa ma prefac ca Hace nu m.a recunoscut.

《Perspectiva Katinei》

O vad pe Eliza iesind mult mai speriata decat mine...in momentul ala am lesinat...apoi cand m.am trezit m.am dus fugind la Hace care aflase ca lesinasem si atuci m.a intrebat ce fac si mi.a spus ca totul a fost o gluma. Acum totul e bine. Dar totusi in gandul meu ma intrebam cum Eliza mi.a putut face o asemene farsa...a fost dusa pana la maxim...am lesinat.
Cand eram mici obisnuiam sa facem tot felul de farse dar erau amuzante, ne oprisem din asta dupa ce le.am facut o farsa destul de urata tuturor....am fugit de acasa...dupa aia am realizat ca trebuie sa ne oprim. Poate ca asta nu a fost o farsa obisnuita ci doar o incercare pusa la cale de Hace, in fine,eu nu ma pot supara pe Eliza pur si simplu nu pot. Il intreb cum se simte,iar el imi spune ca e umpic ametit dar incearca sa isi revina si sa ne intoarcem cat mai repede la normal. Il sarut si ii spun ca il iubesc si ca totul o sa fie bine,apoi o sa plec, si adorm pe unul dintre scaunele din sala de asteptare.
Cand ma trezesc il vad pe Hace cu un rucsac in spate spunandu.mi ca m.a asteptat sa ma trezesc si sa plecam acasa.
Dupa ce i.am lasat pe baieti la Hace acasa,am mers la casa Elizei. Ea era acolo si ma astepta la geam tematoare ...
Cand am intrat eram tare fericita si am inceput sa.i povestesc tot ce s.a intamplat de cand a plecat. Ea ma privea trista. Am intrebat.o ce a patit dar a inceput sa planga.
-Ce ai ?!am intrebat.o speriata.
-O sa mor...