Iubirea mai presus de orice(Harry Potter fanfic)

Capitolul 25

-Trezierea somnorosilor!, ne-a intampinat o voce cunoscuta in timp ce perdelele au fost date deoparte lasand loc lumina zilei sa ne orbesca. M-am intors pe burta afundandu-mi capul in perna somnoroasa si strigand:

-Ron, ce te-a apucat sa ne trezesti atat de devreme! Nu sunt o persoana matinala!

-Are dreptate, nu este, a spus Harry inabusindu-si un cascat.

-Imi pare rau dar mi-a fost atat de dor de voi!

-Ron, las-o in pace!, am auzite vocea Hermionei. O mana s-a asezat pe umarul meu si m-a zgaltait. Cand in sfarsit am gasit puterea de a ma ridica Hermione a sarit si m-a imbratisat strans. M-am uitat la Harry sperand sa primesc ajutor iar acesta a zambit si a spus:

-Hermione, cred ca o sufoci.

-Ups, imi pare rau, dar sunt atat de fericita sa te vad! Si cred ca Ginny va fi la fel de fericita. Cand a terminat de spus asta Ginny a intrat in camera nervoasa si s-a asezat in patul lui Harry.

-Ma enerveaza asa de tare!

-Cine?, am intrebat eu si Harry confuzi.

-Flegma!

-Se refera la Fleur. Se va marita cu Bill asa ca petrece mult timp aici, ne-a lamurit Hermione. Atunci a intrat in camera Fleur cu doua tavi de mancare.

-'Arrry, Katrrren, ce ma bucur sa va vad!

-Buna, Fleur, i-am zambit in timp ce Harry a rosit puternic. Fata a iesit din camera iar Ginny, Hermione si cu mine ne-am uitat suparate la Harry.

-Nu-mi spune ca-ti place de Fleur!, a sarit Ginny

-Nu-mi place, d-doar ca...m-a luat prins surprindere.

-Oh, te rog!, am spus suparata.

-Lasa-l, Katherine, probabil ii place cum il striga 'Arrry!, a zis Hermione.

-Ba nu!

Cateva zile mai tarziu ne-am dus pe Aleea Diagon sa ne luam rechizite. M-am despartit de Harry, Hermione si Ron cand l-am vazut pe Draco in apropiere nevrand sa-l vada si ei. Cand m-am apropiat mi-am dat seama ca este cu mama lui asa ca am vrut sa dou inapoi cand el s-a intors si a spus:

-Katherine, ce ma bucur sa te vad! 

-Draco!, pana sa ma gandesc ce sa fac acesta a venit si m-a imbratisat.

-Mama, ea e Katherine.

-Sunt uimita, Draco, un sange-mal atat de dezagreabil. Nu pot sa cred ca te-ai coborat la asa ceva.

-Nici mie nu-mi vine sa cred ca o persoana ca Draco poate avea niste acrituri de parinti cu prejudecati dar se pare ca totul e posibil, imediat ce am spus asta am regretat-o, dar nu aveam de gand sa o las sa ma jigneasca asa.

-Si neobrazata pe deasupra! Haide, Draco, nu vreau sa mai ai de-a face cu acest sange-mal insuportabil.

-Mama, las-o in pace! Haide, Katherine, sa mergem altundeva, a spus luandu-ma de mana si indepartandu-se de mama lui. Cand am ajuns destul de departe am spus:

-Ce a fost in capul tau? Nu poti sa-i intorci mamei tale spatele indiferent de ce a spus!

-Tu ai auzit-o macar? Nu ii pot permite sa se ia de tine indiferent de ceea ce esti! E la fel de rea ca tata.

-Vrei sa ne plimbam ca sa ne mai linistim?

-Sigur, hai sa mergem.

In tren am stat cu viperinii. Stateam la geam langa Draco iar Pansy statea sprijinita de umarul lui mangaindu-i parul. Draco parea scarbit de situatie asa ca, in calitate de prietena era datoria mea de a-l ajuta. Mi-am sprijinit capul pe pieptul lui si el m-a luat in brate impingand-o pe Pancy intr-o parte. Stiu ca probabil il amageam stand asa, din moment ce inca ma placea dar cred ca se merita doar ca sa vad cat de tare s-a innrosit Parkinson de nervi.

Cand trenul a oprit Draco a spus ca mai are ceva de facut asa ca am plecat fara el si am urcat intr-o trasura impreuna cu Hermione si Ginny. L-am asteptat in Sala Mare si intr-un final a venit spunand ca uitase sa faca ceva. Dupa vreo jumatate de ora a intrat si Harry cu sange siroind-ui din nas. Maine va trebui sa-l intreb ce s-a intamplat.

Hei, cum vi se pare ce am scris pana acum? Nu prea primesc comentarii si incep sa cred ca ar trebui sa o sterg daca nu va place.