Iubirea mai presus de orice(Harry Potter fanfic)

Capitolul 18

Cu o noapte inaintea celei de-a doua probe Dumbledore ne-a chemat pe mine si pe Hermione  in biroul lui.

-Probabil va intrebati de ce v-am chemat aici. Voi avea nevoie de voi doua ca sa pot incheia pregatirile pentru a doua proba. Dar voi avea nevie de acordul vostru.

-Suntem de acord, am spus eu si Hermione la unison.

-Maine campionii vor cauta in lac timp de o ora ceva, mai exact pe cineva drag lor. Voi folosi o vraja simpla asupra voastra si veti fi inconstiente pana veti iesi la suprafata. Va trebui sa va intindeti pe jos si va voi vraji chiar acum.

Am facut exact cu mi s-a spus si am adormit brusc.

Cand m-am trezit eram uda si inghetata dar cineva imi cuprindea soldul. M-am uitat sa vad cine m-a scos la suprafata si era Harry. Imediat inima a inceput sa imi bata frenetic in piept. Am fost dusa la mal unde am fost acoperita cu o patura. Fleur a sarit de dupa gatul lui Harry si l-a sarutat pe ambii obraji multumindu-i ca i-a salvat sora. Imi venea sa tip la ea sa stea departe de iubitul meu dar mi-am amintit ca trebuie sa tinem totul secret. Harry si cu mine ne-am inteles ca nu trebuie sa afle absolut nimeni, altfel am fi aratati cu degetul pentru ca suntem frati vitregi.

In acea dupa-amiaza m-am dus la Harry sa-l felicit si am mers impreuna in turnul de astronomie. L-am luat in brate si l-am sarutat drept multumire.

-Mi-a fost dor sa te sarut, am soptit.

-Si mie.

Cateva zile mai tarziu o bufnita a venit sa-mi aduca Saptamanalul Vrajitoarelor.  Am ramas muta de uimire cand am vazut un articol scris de Rita Skeeter:

                                                         Tradarile pe care le indura Harry Potter

     Faimosul vrajitor a suportat de-alungul anilor multa durere.  Privat de dragoste din momentul in care parintii lui au murit spera sa-si gaseasca linistea si iubirea intr-o eleva din anul lui. Frumoasa Hermione Granger i-a sucit mintile si apoi a renuntat la el in favoarea faimosului Viktor Krum. Viktor isi doreste o relatie serioasa cu Hermione fara sa-si dea seama ca fata nu vrea decat sa se joace cu el exact cum a facut si cu Harry Potter.

"Nici nu este asa de frumoasa", sustine o eleva frumusica din anul patru pe nume Pansy Parkinson. "Sunt sigura ca a folosit o potiune de dragoste, altfel nu-mi explic cum a reusit"

Durerea pe care a simtit-o baiatul nu i-a mai alinat-o decat sora lui vitrega, Katherine Meminger, ajungand sa se indragosteasca de ea. Fata a profitat de ocazie ca sa devina populara si si-a jucat pe degete propriul frate, inselandu-l in public, fara pic de mila, cu frumosul Draco Reacredinta, al carui tata are o influenta imensa asupra ministerului. Noaptea balului, care ar fi trebuit sa fie de neuitat pentru Harry, s-a transformat intr-un cosmar cand si-a vazut iubita sarutandu-se cu rivalul sau de temut neincercand nici macar sa se ascunda.

"Este o mincinoasa prefacuta", afirma domnisoara Parkinson. "Am crezut ca imi este prietena si cand colo, ea mi-a furat iubitul. Ar face orice pentru faima, fara sa-i pese pe cine raneste."

"Baiatul care a supravietuit" este distrus si nu stie cum sa treaca peste aceasta etapa a vietii. Ar trebui sa stie ca ii tinem cu totii pumnii in Turnirul Celor Trei Vrajitori si ca speram sa isi gaseasca fericirea in cineva de incredere care sa merite dragostea lui.

-Poftim? Dar eu nu am facut asa ceva!

-Ce s-a intamplat?, a intrebat Draco speriat. I-am dat revista ca sa citeasca articolul si s-a inbujorat de suparare. S-a dus direct la Pansy lund-o de mana si tragand-o afara din Marea Sala. Mi-a facut un semn sa-i urmez si am facut intocmai.

-Cum ai putut sa spui asemenea minciuni?, a intrebat enervat.

-Eu nu am spus decat adevarul, a raspuns cu o voce nevinovata. Nu este vina mea ca acest sange-mal ti-a sucit mintile si te-a facut sa nu mai gandesti clar.

-Dar eu nu am fost niciodata iubitul tau!

-Ba ai fost, dar m-ai parasit pentru asta!

Era prea mult pentru amandoi. Ne-am scost baghetele in acelasi timp si am rostit cate un blestem. Pansy a cazut pe jos inconstienta cu negi iesindu-i din fata si cu tentacule in loc de maini.

-Ce faceti voi aici? Ne-am intors amandoi speriati si l-am vazut pe profesorul Plesneala vizibil iritat.

-Noi... Pansy a spus niste minciuni pentru Saptamanalul Vrajitoarelor si...noi..., am inceput dar am fost intrerupti

-Nu vreau sa mai aud niciun cuvant. Nu am degand sa scad puncte celor mai buni elevi ai mei asa ca o sa trec totul cu vederea daca o duceti pe domnisoara Parkinson la cabinet.

Am facut cum ni s-a spus si restul zilei am incercat sa le fiu aproape Hermionei si lui Harry.

A doua zi de dimineata au venit zeci de bufnite pentru mine si pentru Hermione.Am asteptat sa le deschida ea prima avand o vaga impresie despre ce s-ar putea ascunde in plicuri. Hermione a fost blestemata de multe ori si a fugit plangand la madame Pomfrey. Nu am vrut sa deschid niciuna dintre scrisorile mele cand o bufnita mai intarziata mi-a adus o Urlatoare asa ca a trebuit sa fug din Sala Mare ca sa o deschid. Nici bine nu am deschis-o ca o voce ascutita de femeie a inceput sa-mi rasune in urechi:

CUM AI PUTUT SA-I FACI ASTA PROPRIULUI TAU FRATE? A AVUT INCREDERE IN TINE SI TU L-AI DEZAMAGIT! NU A SUPORTAT DEJA DESTULE, TREBUIA SA TE JOCI SI TU CU SENTIMENTELE LUI! TU SI ACEA GRANGER SUNTETI DOI SANGE-MALI CARE AR TREBUI EXAMTRICULATI! NU MERITATI DRAGOSTEA LUI HARRY POTTER SI DATA VIITOARE MA VOI ASIGURA SA-TI TRIMIT UN BLESTEM ORIBIL!

Am lasat scrisoare sa-mi scape din mana si am fugit plangand intr-una din bai. Fara sa-mi dau seama am nimerit in baia lui Myrtle.

-In sfarsit cineva ma intelege, am auzit o voce venind dintr-una dintre cabine. Cine te-a facut sa plangi?

-Nu...nu conteaza, am spus printre lacrimi.

-Haide, eu te voi intelege.

-Problema este ca o reporterita a scris minciuni despre mine si acum cu totii ma urasc.

-Stiu cum e sa te urasca toata lumea. O sa te obisnuiesti cu timpul.

Mi-am sters lacrimile si am plecat din baie lunadu-mi la revedere de la fantoma plangacioasa. 

In seara celei de-a treia probe asteptam cu totii cu sufletul la gura castigatorul care avea sa iasa din labirint. Spre fericrea tuturor Harry a castigat fiind intampinat de aplauze. Cedric era cu el inconstient...ba nu, nu era inconstient.

-Cedric e mort!, am inceput sa strig speriata. 

Toate uralele s-au stins si au fost inlocuite de oftari. Tatal lui Cedric a sarit de pe locul lui si a fugit sa-si vada fiul mort. Fara sa-mi dau seama lacrimi au inceput sa-mi inunde obrajii. Cedric a fost prima mea iubire, cu el am avut primul meu sarut, si acum el nu mai era. Mi-am dus doua degete la buze amintindu-mi de aroma buzelor lui. De cat de calde erau, iar acum aveau sa devina reci pentru totdeauna.

In tren Hermione ne-a aratat un carabus spunand ca acela era Rita Skeeter. Mi-am adus aminte ca Harry mi-a dat jos un carabus de pe umar in ziua primului nostru sarut. Eu nu puteam fi la fel de vesela ca ei, nu am mai fost in stare sa zambesc inca de cand Cedric a murit. 

Cateva ore mai tarziu am coborat cu totii din tren si ne-am luat la revedere unii de la altii.