Două fețe

Capitolul 20 MIAMI GRAND PRIX

Perspectiva lui Mike

Încerc să mă calmez în timp ce las apa de la robinet să se răcească. Bătăile inimii mă fac să cred că am tensiune, iar sângele îmi pulsează mult prea rapid prin vene.

Asta-i ziua cea mare!
Câștig sau pierd, mă lansez în carieră sau stagnez..

La atingerea apei simțurile îmi confirmă că e destul de rece pentru a-mi împroșca fața cu ea. Îmi iau în palme o cantitate mare, până la refuz adică, iar apoi o dau pe toată fața într-un stil... aparte.

Urmează după să-mi perii dinții cam 3 minute aproximativ, privindu-mă în oglindă. Părul meu arată ca un cuib de păsări.

Trebuie să i fac ceva!

Urăsc tunsoriile scurte, prea mult trebuie să stau să-mi aranjez părul... doar că am fost obligat la propriu de inginerul de curse să-mi tai pletele pentru faptul că nu mi se mai fixa la fel de bine casca pe cap și devenea prea alunecoasă.

Ce pot spune?
Noul stil mă prinde destul de bine, avantajându-mă, pe când stilul vechi mă îmbătrânea cu ceva ani mai ales dacă îmi lăsam barba să crească.

Faptul că Giulia mi-a afrimat că întocmai părul lung a atras-o la mine, m-a făcut să-i port pică vreo câteva zile lui Ruben -știu că am spus că e mecanicul meu, dar pe lângă asta e un inginer de cursă grozav, dă cele mai bune indicații prin cască-

Părul lung era grozav, puteam să-l aranjez în o grămadă de moduri, partea nasoală -pentru că mereu este una- era cea cu spălatul, întreținerea lui pentru că era greuu și mult prea mulți bani aruncați pe produse de cea ma mare calitate -nu sunt genul de tip care să se spele cu 7 în 1-

Partea distractivă în a avea plete e atunci când îl lași desprins și oamenii te confundă de la spate cu o fată, ador fețele crispate ale oamenilor, sunt rău că spun asta?

În fine..

După ce mă stilizez în oglindă aud bătăi puternice în ușa de la toaletă.

-Mike, ai picat în budă? Strigă intrigat Max.

Accentul său specific spațiului metropolei Hartford îl dă mereu de gol.

-Termin imediat!

-Hai odată omule, o să întârziem în ritmul ăsta!

-Max! te rog nu mai striga, ne aud oamenii! Încearcă Xavier să-l calmeze.

Ok Mike!
Hai termină-te odată!

Mă grăbesc punând în balanță desgur și ideea de nu a întârzia.

Îmi caut în dulapul de lângă oglindă crema mentolată pentru cursă ce trebuie aplicată pe nări -nu, nu e un drog sau ceva, doar mă ajută să respir mai bine- apoi îmi aplic pe față un SPF, de la Giulia am învățat să nu mă joc cu razele UV, nu vreau să arăt ca bunicul la vârsta de 24 de ani...

Mă dau cu deodorant, nu se va simti că am transpirat în combinezon dar e o măsură de protecție pentru a nu mă face fleașcă, apoi mă dau cu parfumul meu luat special pentru vacanța în Miami "Ocean waves"

Ies din baie, cu putin noroc reușind să nu fiu doborât de Max.

Îl privesc pe Xavier că stă relaxat și citeste un articol de ziar.

De unde o fi făcut rost de ăla?

-Ce mai zice presa?

-Cursa de azi... Uite știai că sunt o mulțime de sponsori care stau la vânătoare de piloți?