Două fețe

Capitolul 5

Îmi înșfac rapid geanta mov cu echipamentul de luptă și în viteză iau de pe noptiera camerei cardul de acces al Penthouse-ului, cobor scările negre suspendate întrând în lifttul auriu.

Din nou o să întârziu la antrenamentul de dimineață al lotului, Vlad o să fie nervos...

Au mai rămas doar două antrenamente până la capionatul național al lunii aprilie acest antrenament și încă unul mâine, mă simt mai pregătită ca niciodată. Abia aștept să înceapă concursul!

M-am acomodat relativ rapid, Vlad și Flavius mai nou mi-au permis să mă tutuiesc cu ei, fără să le cer asta. Deja fac parte din familia academiei, iar Giulia și Mara mi-au lăsat doar mie apartamentul lor de lux, deoarece ele stau cu părinți lor în afara campusului, se pare că au încerdere maximă în mine iar eu nu o să le dejamăgesc. Ana s-a împăcat cu mine pânâ la urma urmei, dar nimic nu mai e la fel, este foarte rece si distantă și totul dintr-o prostie. Amalia încă mai chinuie boboacele care au ghinionul să fie repartizate cu ea în cameră, iar eu și Mihai avem o relație de vis pot spune.

Alerg pe trotuarul pavat cu piatră gri ce duce spre sala 1 de antrenament de parcă toată viața-mi depinde de asta. Ocolesc copilașii de generală care merg spre cursurile lor, ignor băieții bădărani de clasa a 12-a care mereu își bat joc de mine, admir peisajul spațiilor verzi din campus și într-un final ajung în fața sălii imense unde se țin cele mai grele antrenamente posibile. Înainte să intru trag aer puternic in piept și încerc să-mi reglez respirația ce îmi este sacadată rezutată din cauza alergării făcute dinspre hotel până aici.

În interiorul sălii văd ca de obicei o mulțime de sportivi ce sunt pregătiți de începerea antrenamentului. Încă din apartament mi-am îmbrăcat kimonoul pentru a nu mai pierde timp în vestiaru înghesuit al fetelor. Intrarea mea a atras atenția toturor sportivilor și antrenorilor din sală.
Se aud șușoteli, nu pot distinge exact ceea ce spun da sunt sigură câ vorbesc de mine și de faptul că din nou am întârziat. Arunc geanta mov cu echipamentul de lupă undeva în colțul sălii, nici nu m-am așezat bine în formație până când aud un țipăt gros.

-Swam! Al 3-lea antrenament de dimineață la care întârzii! Este Vlad și din vocea sa răstită pare că și-a cam pierdut răbdarea....

În momentul auzirii țipătului lui, tresar speriată deși mă așteptam la asta din partea lui... Simt că îmi sare inima din piept când Vlad îmi strigă numele. Aleg să nu mă uit la el, la niciunul dintre mermbrii lotului ce sunt prezenți în sală. Îmi plec capul și îmi îndrept privirea în pământ.

-Bella, a mai rămas doar o zi până la campionat, mă aștept să ai loc pe podium! Continuă Vlad, dar de data asta pe un ton calm.

-Bun păi... să nu mai pierdem timpul copii, acum suntem cu toții aici, decii... Să înceapă antrenamentul! Vocea vioaie este a lui Flavius, care schițează un zâmbet pe față.

Facem încălzirea, deoarece fără ea nu poate începe antrenamentul niciodată, apoi trecem rapid la tehnica de bază, după avem o scurtă pauză în care să ne punem echipamentul destinat luptei. Lângă mine apare Mihai care mă sărută ușor pe gât.

-Bună Mihai! Nu am absolut deloc dispoziția necesară pentru a fi o iubită bună în dimineața asta... Vocea mea este rece și el observă acest aspect.

-Ce este Bella? Pare speriat.

-Nu...nimic....doar că iar sensei Vlad a strigat la mine din cauza întârzierii și mă simt prost că toată lumea a trebuit să mă aștepte timp de 10 minute pentru a putea începe antrenamentul...

-E haide, iubito nu fi supărată pentru acest mic detaliu.... glasul său este blând și șoptit.

Văzând că nu răspund, umple golul dintre noi și mă prinde într-o îmbrățișare strânsă, eu cuibărindu-mă la pieptul său solid, mă calmez și simpla sa prezență lângă mine mă face să uit de toate întâmplările negative din dimineața asta.