Două fețe

Capitolul 19

Perspectiva lui Mike

Nici nu-mi vine să cred că deja a trecut o lună de când sunt turist în Miami!
Frate s-au întâmplat atâtea!
Eu și Giulia ne-am reoficializat relația.. cred că ne-am împăcat ăăăăă.. a 3-a, nu!  a 4 a oară.
Știu că e vina mea... dar chiar nu pot rezista să stau sigur în Washington, săptămâni întregi doar pentru că tăticu nu o lasă să iasă pe afară.. sunt pilot de curse ce naiba! Mă vor o mulțime de fete și pe bune sunt irezistibile!

Giulia este mereu varianta mea preferată de întoarcere, e atât de frumoasă și de bună la suflet. Cel mai mult îmi place la ea pofta de viață, mereu mă încarcă de energie când e în preajma mea.
O iubesc mai pe scurt!
Celelalte fete sunt doar distractii.. de o zi, de două.. poate sunt poate nu un mare bou pentru că îi fac asta dar ăsta-s eu..

Înainte cu o seară de marea cursă ca de obicei inspectez terenul simțind prin talpa pantofului astfaltul rigid pe care dis-de-dimineață mâine se vor amprenta urmele cauciucurilor încinse.
Am emoții de simt că mor, prin stomac îmi vin tot felul de senzații ar fi un miracol dacă mă abțin să nu vomit.

Trag adânc aer în piept, închid ochii și mă întind cu mâinile ridicate în aer, spatele îmi pârâie în ultimul hal, sunt tot copt.

Perivesc boxele, urmăresc scrisul pentru a-mi da seama care va fi boxa echipei.

Să vedem:

Proche....doamne ferește.
Ford.....slab!
Ferrari.....eh...
McLaren.......mda nu comentez.

A gata am găsit!
Care e cea mai tare echipă?
Red bull clar! Nu se poate să nu câștigăm cursa de mâine, sunt ăăă suntem demențiali.

Pe pistă e o lumină vagă adusă de câteva corpuri de iluminat amplasate pe spatiul verde și pe după borduri, mă apropiu de boxa de la red bull și îl observ pe Ruben ce stă rezemat de o balustradă privindu-mă zâmbind.

Ruben e cel mai bun dintre macanicii echipei, de asemenea e un bun pilot dar a fost obligat să renunțe datorită pastilelor pentru inimă. Dacă ar mai fi continuat ar fi făcut un atac de cord fatal.
Va rămâne în istorie pentru cursele sale asta e clar.

-Pregătit pentru mâine iceman?

The iceman, porecla primită pe circuit atunci când mă antrenam. Cu toții o cunosc, cică sunt prea rigid la antrenamente. Schițez un zâmbet pe fața ce e cufundată în întuneric, ăștia din Miami fac prea multă economie la lumină acum pe bune...

-Ca întotdeauna! Fac semn cu brațele spre mine.
Să-i terminăm mâine!

-Ăsta-i spiritul!

-Cum e mașina? Modificări fără știrea mea?

Sper că nu, ultima dată erau să mă omoare cu modificarea motorului.
Dacă e, să știu și eu cât pot să o forțez.

-Ști bine modificările Mike... ai grijă cu frâna aia, dacă se supra-încălzește am pus-o...

La naiba cu asta!

-Adică asta înseamnă... 7000 de rotații?

-Ămmm. Ai grijă totuși să nu rămâi fără ele!
Știu că vrei să câștigi, numai că sunt câteva limite.

-Frânele naibi.. Combinezonul e bun? Nu ia foc nu? Mâine vreau să dobor un record.

-Doar ne ști, nu ne jucăm cu siguranța ta amice. Mâine trebuie să câștigăm! Și tu trebuie să rămâi întreg când le iei fața la ăia.

Îmi așează o mână pe umăr.

Un tunet ne face să ne întoarcem cu fața spre tribune, acest tunet e urmat de o dâră de lumină. Nu e semn bun!