Asasin personal (BoyxBoy)

douăzeci și doi

El se dă bătut, așa că mă lasă să fac ce vreau. Sunt foarte încăpățânat, credeam că și-a dat seama de asta. Îmi bag mâinile sub tricoul său și-i simt fiecare mușchi în parte. Își dă singur tricoul jos, iar pantalonii ajung și ei pe podea.

Îi sărut organul prin materialul boxerilor, dar nu rezistă prea mult că ajung lângă celelalte haine. Îi iau organul într-o mână și-i ling capul, apoi îl iau treptat pe tot în gură. Vince geme la mișcările mele de du-te-vino și accelerez procesul.

Toată distracția ne e întreruptă de telefonul meu. Dacă e din nou Alex... Mă ridic și privesc ecranul telefonului. E Dan. Îi răspund și-l dau pe difuzor.

-Ai nevoie de cineva să te ia de acolo? Să nu mergi beat pe motocicletă că te omorâm.

Îmi dau ochii peste cap și trag aer adânc în piept pentru ce urmează să zic.

-VOI N-AVEȚI CEVA MAI BUN DE FĂCUT? DUCEȚI-VĂ DRACU CU TOT CU CEL CARE A INVENTAT TELEFONUL. ÎI SUG PULA ĂSTUIA ȘI NU POT DE VOI!

Țip în difuzor și închid apelul. Mă întorc la Vince și pot să-i văd fața amuzată de reacția mea conplet extremă, dar chiar m-am enervat.

Mă așez din nou în fața sa și-i ling organul de jos până sus, după îi ling capul și-l iau din nou în gură. Îmi pun o mână pe coapsa sa dreaptă, iar pe cealaltă o am pe membrul său. Îi simt o mână în părul meu, apăsându-mă să-l iau mai mult în gură.

Își dă drumul în gura mea, iar eu înghit conținutul pe loc. Mă ridic și-l sărut pasional ceea ce e ceva nou pentru noi, dar zic că merită acest moment. Îmi iau telefonul și-l apelez din nou pe Dan. Nu putea să mai aștepte câteva minute? N-am 5 ani!

-Nu sunt beat și nu mai beau, nu-i nevoie să veniți după mine. Ce caută Max și Will acolo?

Spun după ce-mi răspunde.

-Te căutau pe tine, ziceau că vor să discute ceva și că trebuie să fi și tu de față.

Îmi explică care-i faza și-l asigur că voi veni mâine acasă... Poate pe la prânz, dar voi veni. Închid apelul și mă uit la Vince care mă privea fașcinat.

-De unde ai știut să... Nu-mi spune...

Zice de parcă îi pică fuda referitor la ceva, dar mie îmi trebuie puțin timp să-mi dau seama despre ce vorbește.

-Hai să nu stricăm momentul, ce zici?

Spun, iar aceata mă aprobă. Se ridică și el de pe canapea și-mi face semn spre pat. Stau puțin pe gânduri, dar aprob. Ne așezăm pe saltea și mă simt tras într-o îmbrățișare. Încep să mă panichez, dar el nu-mi dă drumul.

-Doar stăm, nu se va întâmpla nimic.

Îmi șoptește la ureche, iar eu mă uit la el. Avea acel zâmbet al lui, dar ochii îi trădau îngrijorare. Trag aer adânc în piept și mă fac mai comod. Îmi pun capul pe pieptul său, primind un sărut pe creștetul capului. Îi sim brațele pe spatele meu și după cearceaful rece. El îmi ridică capul și mă sărută, răspunzându-i instant.

-Deci ești sau nu gay?

Mă întreabă ironic ceea ce mă face să-mi dsu9 ochii peste cap.

-Da, sunt gay, dar asta nu înseamnă că te iubesc.

Spun clar, iar acesta aprobă, fără să mai comenteze.

(***)

Mă trezesc, dar Vince nu mai e aici. Mă întreb unde s-a dus și de ce n-a așteptat să mă trezesc. Cobor din pat și încep să mă îmbrac, telefonul îmi sună, iar le ecran este numărul lui Will. Răspund și aud câteva voci înainte să vorbească.

-La cefeaua din centru, te rog. Am nevoie de tine.

Spune simplu și închide apelul. Nu apuc să-mi pun telefonul în buzunar că mai sună o dată. Max.

-La barul vechi. Am nevoie de tine urgent!

-N-ai vrea să ne vedem la cafenea? Nu prea am dormit și chiar aș avea nevoie de o cafea.

-Mă crezi prost? Acolo e Will și sigur te-a sunat. Mai bine nu ne mai vedem, du-te cu el.

Nu apuc să-l contrazic că închide, lăsându-mă cu ochii-n soare. Am crezut că s-au împăcat, dar nu. Continui să mă îmbrac, iar ușa se deschide. Pe ea intră Vince cu o tavă cu mâncare și-mi pare rău că i-am stricat surpriza. Se uită la mine și oftează.

-Trebuie să pleci sau mai rămâi și la micul-dejun?

Spune, lăsând tava pe masa din fața canapelei, apoi închide ușa.

-Nu-mi place că te-ai îmbrăcat... Îmi plăcea priveliștea!

Îmi dau ochii peste cap la afirmația făcută și mă așez pe canapea. El vine lângă mine, mă sărută, iar privirea îi pică pe brațele mele.

-Te tai?

Îmi dau ochii peste cap și încerc să disting atmosfera, dar nu-mi vine nicio idee interesantă în minte, așa spun adevărul.

-Nu sunt sadomasochist, dar mă tăiam.

După asta încerc să nu mă mai uit la sticla din Tequila că-mi cam face cu ochiul și după nu mai pot pleca de aici. Nu apucă să mai spună ceva că-mi sună din nou telefonul. E Will.

-Te împaci cu Max sau vin și vă țin pistoalele la tâmplă, voi alegeți!

-Te-a sunat și ăla? Unde ești?

-LA VINCE. ÎNCETAȚI CU APELURILE ASTEA INUTILE!

Țip și închid apelul. Îmi dau telefonul pe silențios și opresc toate chestiile care ar putea provoca sunet.

-Atât de mult mă iubești?

Întreabă pe un ton ironic și-mi ridic capul din telefon. A zis ironic, dar se citește pe fața lui că vrea să-i răspund pozitiv.