Asasin personal (BoyxBoy)

opt

În ciuda faptului că el a venit cu această idee, el nu spune nimic. Pare că nu prea vrea să vorbească despre el, iar acest sentiment chiar îl știu. Trage aer nadânc în piept și se uită cu coada ochiului la mine.

-Am un frate geamăn. Regula este să zici ceva din acelaș domeniu.

Îl aud și înghit în sec la auzul vorbelor sale. Încerc să nu mă uit la eldar nu prea îmi iesei. 

-Doi frați mai mari. 

Spun și încerc să-mi mut privirea de pe el pe orice altceva.

-22 de ani.

continuă acesta, iar primul gând este cu șcenele de azi. Chiar am nevoie de puțină meditație pentru a-mi da seama ce se întâmplă cu mine.

-Dosar penal pentru pedofilie...asta dacă măcar aș exista. 16.

Înghit în sec la vorbele mele și încerc să nu-mi bag în seamă instinctul de a spune orice altceva. Nu vreau să dau din casă, deci nu voi spune prea multe.

-Pedofilie, dar ți-a plăcut. Oricum nu ți-am băgat-o, deci nu se consideră ceva anume.

De câte ori trebuie să mai înghit în sec? Mă enervează observațiile de genul, dar eu sunt cel care a deschis acest subiect. Sunt mai prost pe zi ce trece!â

-Stai, tu nu exiști?

Întreabă confuz și mă privește scurt, apoi își întoarce capul spre drum De ce zic atât de multe chestii când sunt lângă el? Mă enervează chestia asta la maxim.

-Am act de deces pe numele de naștere, iar cu alt nume nu exist nicăieri, deci...

Explic cât mai pe larg și încerc să nu se prindă că sunt...sau eram bogat. Banii nu sunt totul, iar de mute ori chiar sunt un blestem.

-Nu prea cred că-mi vei răspunde la întrebarea "de ce ai act de deces?", deci nu voi întreba.

Spune și se așterne liniștea peste noi. Are dreptate, chiar n-aș fi răspuns. Începe să-mi fie frică să mai deschid gura în fața sa... Cine știe ce-o să zic. Poate chiar voi zice cine sunt, iar atunci totul se va duce dracu.

(***)

După încă vreo oră sau două de condus, îmi aud telefonul, sunând. Dacă este din nou Will cu nu știu ce criză... E Dan. Ce? Nu m-au sunat niciodată... Mi-am schimbat și numărul... Cum?

-Nu răspunzi?

Îl aud pe Vince, dar decid să resping apelul. Nu este momentul perfect pentru a vorbi cu ei... Absolut deloc.

-Nimeni impor...

N-a puc să termin de vorbit că sună din nou. E ceva grav... Trag aer adânc în piept și decid să răspund. Cât de tare mă poate afecta emoțional? Dacă nu voi avea un atac, atunci va fi bine.

-Daniel, te-am văzut prin oraș, n-ai vrea să ne mai vedem?

Îl aud și deja regret că i-am răspuns. Îmi iubesc frații, dar e greu să găsim un loc izolat unde să ne vedem, așa că mai bine renunțăm la această idee.

-Îmi pare rău de tragedie.

Zic ironic și amuzat în acelaș timp. Cum te poți vedea cu cineva mort? Aud niște voci și după îi dă telefonul lui Alex.

-Asta a fost idee de la început... Tu fugi, noi ne asigurăm că vei fi "mort". Ne e dor de tine. Sigur nu ne putem vedea?

Îi aus vocea tristă, dar încerc să nu mă las afectat de asta. Am sute de idei în cap, iar gândurile, care-mi aleargă prin minte, nu mă lasă să gândesc logic.

-Dacă știți partea asta, înseamnă că știți și când se va termina. Nu înrăutățiți situația. Nu mă mai căutați și pa.

Zic și înghit instant. Îi blochez și-mi închid telefonul. Deschid geamul și-mi arunc telefonul din mașină ceea ce-l face pe Vince să mă privească confuz. N-am chef de nimic, deci ar trebui să...

-Cine te-a enervat așa?

Mda, a vorbit. Oprește mașina și coboară. Sper că... Se duce după telefon. L-am aruncat cu un motiv, dar fie. Oricum n-are cum să mai funcționeze. Se întoarce și mi-l înmânează. E intact... WILL!

-Nu că-l omor pe tâmpit. Nu i-am cerut o husă de nedistrus.

Zic nervos și-mi deschid telefonul... Merge. Îl pun în buzunar, dar Vince nu mai pornește la drum. Poate vrea explicații, dar nu va primi. Îi sunt angajat, nu prieten.

-Viața mea, rămâne viața mea, iar asta rămâne valabil indiferent de ceea ce s-a întâmplat azi-dimineață. Înțeles?

Spun printre dinți, iar acesta pornește la drum. Sunt o persoană care nu pune accentul pe sex... Nici sex n-a fost. Hand-job, nimic mai milt. Oricum, mă simt penibil pentru că l-am lăsat să facă asta.

(***)

După un drum cu o liniște dubioasă, ajungem la destinație. Am coborât aproape instant și am intrat în camera, fără să mă mai uit pe lângă cine trec. Vreau doar să dorm până dimineață și să nu mai fac nimic altceva. S-au întâmplat prea multe într-un timp prea scurt.

Aud că cineva bate în ușă, iar Vince îmi spune că mâine, pe seară, trebuie să fiu prezent la o întâlnire. Părea destul de îngrijorat. L-am a sigurat că voi fi și am oftat, gândindu-mă la posibilitatea că poate e îngrijorat pentru mine... Dar nu prea cred. Sigur se gândește la acea întâlnire. Doar vrea să nu-și ia un glonț în cap, atât.

Încep să-mi urăsc viața... Din nou. Aș putea muri? Poate chiar sunt nemuritor, altfel nu-mi explic cum n-am primit fatala până acum... De fapt, îmi explic, dar nu-mi place varianta aceasta.