-Insfarsit ! exclama tata , vazandu-ma . Dar expresia lui incantata se schimba intr-o secunda dupa ce imi vede fata trista . Ce s-a intamplat ?! Ti-am facut cei de aici ceva ?! incepe el sa ma intrebe , ridicandu-se de la masa la care s-a asezat si la acre statea cu John . Eu ii zmbesc fals , apoi spun : -Nu ... In niciun caz ! Stai linistit ! Mi-am adus aminte ca am uitat ceva in fost casa... Nimic important... mint eu , nedorindu-mi sa-l ingrijorez pe tata... El imi zambeste , apoi ma invita si pe mine la masa . -Hei ! spun eu , schitand un zambet spre John ce ma privea cu atentie . Imi zambeste si el , apoi spune calm , fara sa se opreasca din a ma privi direct in ochi : -Buna ! imi face placere sa te revad ... -Si mie... zic eu , de data asta fiind sincera . Chiar ma bucur sa-l vad . Pare un baiat de treaba ... -Deci , acum sa discutam despre tine... spune tata , devenind serios . Eu ma incrunt scurt , apoi spun confuza : -Despre mine ?! Ce sa vorbim despre mine ?! El chicoteste slab , apoi spune : -Doar nu credeai ca o sa te las sa-ti abandonezi scoala... Asta in niciun caz ! Ai doar 17 ani si trebuie sa mergi la scoala... Sau ma rog , in cazul tau , de maine , John iti va fi un fel de profesor... Nu vreau sa mergi la scoala cu ceilalti de aici... -Cu ceilalti de aici ? intreb confuza , iar tata aproba . -Da... Si ei merg la scoala... Au ore de dimineata... Tu vei avea doua ore pe zi... John ti le va preda... raspunde tata , iar eu ma uit la John ce pare incantat . -Multumesc , John ! spun eu , zambind . -Va fi o plecere ! spune el , facandu-mi cu ochiul , gest la care am capatat o culoare rosiatica in obraji... Nu pot sa neg ca John nu e un tip aratos... E a naibii de arator , de aceea si emotiile . -Ok , scumpo , eu si John mergem in birou sa punem la punc cateva chestii , ok ? Nu-ti fa griji , ramai sa mananci linistita aici , caci esti la zona de profesori si angajati , ceilalti sunt in incaperea alaturat , ok ? spune tata , ridicandu-se de la masa . Eu aprob din cap , apoi spun : -Tata , nu mi-e teama de ei... Sunt ok ! Tata imi zambeste , apoi pleaca , urmat fiind de John , ce-mi face cu mana intr-un mod subtil inainte sa iasa pe usa cantinei si sa se faca nevazut . Eu chicotesc slab , apoi incep sa ma joc cu lingura in mancare . -Nu-ti place mancarea , nu ? se aude o voce din spatele meu , iar eu ma intorc , tresarind putin . Scuze ca te-am speriat ... continua vocea , chicotind . Cand ma intorc , dau de .................................................................................................................................................................................................. Hei ! Scuze de greseli ! :D
CITEȘTI
Cartierul crimei...(+18)
Mystery / ThrillerCând problemele din familie o obliga pe Kara si pe tatăl său să se mute, aceștia ajung sa locuiască, de-a binelea, intr-o școala de corecție. Ce poate fi mai rău de atât? Dar se pare că totul devine mai comp...
