Devon
Ceva moale s-a presat de umarul meu.
Am scos un sunet între scancet și oftat, ghemuindu-ma lângă el.
Acel ceva a început sa se miște pe pielea mea, alintandu-mi gatul.
De data asta mi-am deschis ochii, sesizând o mana care era așezată leneșă pe mijlocul meu.
Am înghițit in sec, iar un fior de teama a pus stăpânire pe mine, dar s-a dus repede.
— Nu ești prea matinala, nu-i asa, iubito?
Mi-am închis ochii pentru câteva secunde, întorcându-ma spre el.
Mi-am întins mâinile spre el și mi-am afundat fata în gatul sau, afundandu-ma în mirosul său plăcut.
— Șșt, lasă-mă sa dorm.
I-am șoptit în timp ce i-am depus un sărut pe gat.
— Ai motait destul în pat.
A spus el chicotind
— Nu. Clar nu destul.
Mi-am trecut un picior peste mijlocul său, făcându-l sa tresară.
Am chicotit și mi-am ridicat fata spre a sa .
— Stai liniștit, nu te mănânc.
El s-a uitat cu ochii mijiti spre mine, un rânjet șmecheresc aparandu-i pe buze.
— Nu, dar poate o sa te mănânc eu pe tine.
Mi s-a tăiat respirația când m-am trezit intinsa pe spate cu Ethan deasupra mea.
Mâinile lui erau lângă capul meu, iar un picior era între ale mele.
Am înghițit in sec, mușcându-mi buza de jos.
Buzele lui s-au lipit de ale mele, mișcându-se ademenitor, în timp ce limba lui îmi explora gura.
Mi-am așezat mâinile pe spatele său, încercând să-l apropii mai mult.
O mana de a lui s-a strecurat sub bluza mea, iar o data cu înaintarea ei, pielea a început să-mi ardă.
Sângele îmi clocotea în vene.
Buzele lui au început să-mi depună sărutări în timp ce degetele lui îmi atingeau pielea abdomenului.
M-am înfiorat sub atingerea sa, gâfâind incet când mana lui a urcat tot mai sus.
Un ciocănit in ușa.
Atât a fost nevoie ca timpul sa înghețe în loc.
M-am uitat spre Ethan, panica citindu-mi-se in privire, dar nu și în a lui.
Expresia ii era calma, având un mic zâmbet complice pe buze.
S-a mai auzit un ciocănit și am crezut ca o sa leșin.
Mi-am dres vocea, înghițind în sec.
— Da?
— Scumpo, pot intra?
Am simtit ca ma înec când a trebuit să-i răspund, rămânând fără saliva în gura.
Cu o mișcare rapida l-am dat pe Ethan jos de pe mine. Și mi-am agitat mana spre baie, făcându-i semn spre ușa.
—Da mama, doar un moment.
Mi-am întors privirea spre Ethan și am înghițit în sec când l-am văzut doar în boxeri.
Cum naiba nu mi-am dat seama înainte ca este aproape dezbrăcat?!
Tata ar înnebunit dacă m-ar găsi cu el acum!
Revinoti Devon! Nu este timpul sa salivezi după el.
... o poți face mai încolo, dar nu acum.
M-am indreptat spre Ethan, impingandu-l spre usa băii, dupa care spre ușa dormitorului.
Când am deschis-o, am dat de imaginea mamei în cadrul ușii, privindu-mă cu o sprânceană ridicata.
—De ce a durat atât de mult?
A bombanit ea în timp ce intra în camera.
Mi-am așezat o mana la ceafa, prefăcându-ma ca ma scarpin în timp ce m-am băgat repede in fata ei pentru a nu o lasă sa vada ceva ce m-ar putea da de gol.
— Mm... sti cat de mult îmi ia sa ma ridic din pat.
I-am răspuns cu un zâmbet ce speram sa arate degajat.
—Aha... oricum, voiam sa te anunț ca luna viitoare este reuniune de familie la bunicii tai. Asa ca, sa nu-ti faci nici un plan.
—Asa si de ce îmi spui cu o luna inainte?
—Pentru ca daca iti spuneam cu o zi sau o saptamana inainte, inventai ca ai planuri, ca in ultimele luni doar ca sa nu te întâlnești cu Sara. A spus ea atintindu-ma cu o privire dezaprobatoare.
Mi-am muscat buza de jos, coborandu-mi privirea în podea.
Asa evident a fost ?
—Poftim? Nu pot sa cred ca gândesti asa despre mine, propria ta fiica.
Am spus contrar cu ceea ce gândeam, privind-o dezamăgită, desi stiam amândouă ca are dreptate .
—In fine, luna asta vi neaparat.
A spus mijindu-si privirea spre mine.
Am dat din cap și chiar când am crezut ca va pleca, un rănjet atotștiutor i-a apărut pe fata.
I-am sesizat direcția priviri, care era aproape de patul meu și m-am băgat în fata ei, zambindu-i inocent.
Mda, nu-i a buna. Deobicei când ii apare zâmbetul ăsta stie ca am facut ceva si se amuză de situatie.
... rau de tot.
— Mm... mai este altceva? Dacă nu, vreau sa ma întorc în pat.
Am spus încercând sa scap de ea intr-un mod, cică, subtil.
Te rog, pleacă!
Te rog!
—Nu chiar...
Un mic zâmbet mi-a aparut fata și i-am făcut, la propriu, semn spre ușa.
— Bine, pa mama.
M-am întors cu spatele, vrând sa ma așez pe pat, dar... În loc de asta, am încremenit.
— In regula, atunci vorbim mai târziu. Pa scumpo, pa Ethan.
Sunt moarta!
Mama a rânjit cu superioritate spre mine, iar tot ce am putut face eu, a fost sa rămân cu gura larg deschisa, iar culoarea din obraji să-mi dispară.
Și ca totul sa fie mai frumos, din baie s-a auzit:La revedere, doamna Mathew.
Mi-am închis ochii, aproape chinuita, iar când i-am deschis mama era în fata mea, zambindu-mi complice.
— Devon, am fost si eu o adolescenta o data. A murmurat ea chicotind. Dar... un mic sfat: daca nu vrei sa se afle ca ai un băiat in camera, data viitoare ascunde pantalonii.
A continuat ea chicotind, apoi dispărând din raza mea vizuala.
Am inchis usa si cand m-am întors am dat de un Ethan la bustul gol doar in boxeri cu parul ud.
Deci nemernicul a mai făcut și un dus.
—Te rog, îmbrăcate. Am spus rosind.
I-am întins pantalonii după ce i-am cules de pe jos și m-am indreptat spre dulap, pentru a nu incepe sa salivez la propriu, pentru ca in minte umpleam cu saliva oceanele seci de pe luna.
L-am auzit cum chicoteste ca mai apoi să-mi înconjoare talia si să-și lipească pieptul de spatele meu.
— Daca te rușinezi acum... Mi-a șoptit seducător la ureche. Ce vei face când nu voi mai purta nimic?
A terminat chicotind.
Am rămas fără suflare câteva momente, dar imediat ce mi-am revenit, m-am intors spre el, așezându-mi mâinile pe pieptul lui.
— Nu ești amuzant deloc.
Am bombanit eu, mijindu-mi ochii spre el.
Ethan ma privit intens, sărutându-ma cast pe buze, apoi departandu-se deodată.
I-am văzut spatele încordat și mâinile tremurând, dar când sa spun ceva el a întrat în baie.
Oh...
M-am așezat pe pat, trecându-mi mâinile prin par.
Când a revenit în camera, m-am indreptat spre el.
— Ethan...
— Ce spui sa ieșim împreună în seara asta? Doar noi doi?
Am zâmbit incantata și am inclinat din cap.
— Sigur, suna bine. Unde mai exact?
El a ridicat din umeri și s-a apropiat de mine.
— Vei vedea.
Iar după ce mi-a mai dat un sărut ce mi-a transformat genunchii în gelatina, a plecat.
***
Timpul a trecut destul de repede. Asa ca în momentul în care s-a auzit soneria, eu tocmai ce-mi incaltam sandalele.
Pentru seara asta ma îmbrăcasem cât mai lejer. Și anume: blugi negri și un maiou rosu.
Eram sigura ca vom merge la o pizza sau un film, dar... Nu s-a întâmplat asa.
—Hei.
Vocea ii era ușor răgușita, un zâmbet aparandu-i pe fata.
Am înghițit in sec când l-am văzut îmbrăcat la costum.
Oh, Doamne!
—Hei. Am spus stanjenita. Eu... tocmai ce am ajuns acasa si... nu am avut timp sa ma schimb.
Am murmurat cu vocea tremurânda, zambind șters.
—Aha...
Privirea ii era una ironica și neîncrezătoare. Iar eu m-am făcut la fata mai ceva ca o roșie.
—Intra, eu merg sus. Ma schimb si cobor imediat.
Am intrat furtunos în camera și mi-am luat prima rochie pe care am zărit-o, mai exact: neagra cu spatele gol, putin decolteu si cu maneci lungi, mulata pana sub brâu, devenind pe urma vaporoasa. Cu o palmă deasupra genunchiului si plicul negru.
Am oftat ușurată și mi-am privit trupul tremurând în oglinda.
Nu pot sa cred în ce gal am gafat!
Când am coborât, Ethan ma aștepta în living.
— Arati super. A murmurat el, masurandu-ma de sus in jos, mușcându-si buza la sfârșit.
—Mersi, si tu arăți bine. Am spus chicotind și făcându-i cu ochiul. Mergem?
—Da.
Ethan mi-a luat mâna într-a sa, impleticindu-ne degetele.
Am deschis ușa, dar nu am apucat sa facem nici un plan ca în spatele nostru s-a auzit vocea autoritara a părintelui meu.
— Si unde mergeți?
M-am întors cu reticenta, ridicând inocent din umeri.
— Ieșim și noi.
Am murmurat cu zâmbetul pe buze.
—Domnule Mathew, o placere sa va revăd.
Vocea vesela a lui Ethan ma făcut sa ma încrunt.
—Lasa dulcegariile Morgan. Pana la 1:00 sa fie acasa, primesti puncte bonus daca o aduci la 00:45.
Am scăpat un chicotit când i-am observat sprânceană ridicata a lui Ethan, dar imediat ce a dat de privirea autoritara a tatei, expresia i-a devenit platonica.
—Da, domnule.
Am înghițit in sec când am ieșit din casa, bucurându-ma ca totul a ieșit bine.
Privirea mi-a căzut pe decapotabila neagra de peste drum.
O mama! Spune-mi te rog ca ala este mijlocul nostru de transport.
Am simțit atingerea reci a unei mâini pe bărbia mea și am tresărit, întorcându-mi privirea spre Ethan.
— Unde te uiți?
Am înghițit în sec și am înclinat capul spre mașina.
— Nu aia este mașina?
Ethan și-a ridicat o sprânceană, ranjindu-mi amuzat.
— Având în vedere ca nu ne-am oprit acolo. As spune ca nu.
Și mi-a făcut semn spre mașina din dreapta noastră.
Am clipit apăsat, confuza la vederea bărbatului din fata ușii.
Cum de nu am observat-o ?
— Buna seara.
Bărbatul mi-a zâmbit și mi-a făcut semn spre portiera pe care tocmai ce o deschise.
— Mm... mulțumesc.
Am murmurat rușinata, urcand inauntru .
Oh Doamne!
Mi-am simțit obrajii arzând.
Nici nu vreau sa ma gândesc ce impresie și-a făcut omul asta despre mine!
Drumul a fost scurt, cuprinzând câteva atingeri nevinovate sau câteva vorbe.
Șoferul a oprit în fata unei cofetarii și un zâmbet mi-a luminat fata.
—Ce dragut, mergem aici?
Ochii îmi sclipesc de speranță.
—Acolo. A spus el miscandu-mi capul spre un restaurant fitos.
—Ah.
Am spus zambind slab.
Și eu care credeam ca va fii o întâlnire obișnuită.
Îmi plăcea restaurantul și apreciam tot ce făcuse, dar... Acesta nu era Ethan.
Credeam ca vom merge într-un loc amuzant un de să ne distram, nu la o cina plictisitoare unde merg de fiecare data cu familia sau întâlnirile lor de afaceri.
După ce am intrat si ne-am asezat la masa noastră, am dat comanda pentru mâncare.
Am inceput sa discutăm despre nimicuri, încercând sa menținem o atmosfera cât de cât vesela.
Imposibil!
—Scuza-ma trebuie sa merg pana la baie.
M-am scuzat, ridicandu-ma de la masa imediat dupa ce am dat comanda.
—Bine. A spus el schitând un zâmbet.
M-am ridicat si când am vazut ca nu se uita la mine m-am indreptat cu pași siguri și rapizi spre chelnerul care ne-a luat comanda.
L-am atins pe umăr, el întorcându-se spre mine.
—Scuzati-ma. Am spus zambindu-i cald.
***
—Gata?
A spus Ethan imediat ce ma zărit.
—Da. Am spus zambindu-i si asezandu-ma la loc.
Mâncarea a venit în scurt timp, iar un sentiment de ușurare ma cuprins.
Îmi plăcea Ethan cel relaxat. Nu acesta! Prea politicos și plictisitor.
—Serios, tu nu vrei sa mănânci nimic ? Doar sa bei vin?
L-am intrebat inca nevenindu-mi sa cred ca comandase doar atât.
—Da, Dev.
Un rânjet amuzat i-a apărut pe buze și am strambat din nas.
—Ti o dieta sau ceva. L-am intrebat confuza .
—Nu, nu tin nici o dieta.
A spus el râzând .
— Aha...nu te cred, dar sa spunem ca o fac.
—Bine.
De o jumatate de ora tot învârteam prin spaghetele de care abia ma atinsesem, dar daca el nu zicea nimic, nu aveam altceva mai bun de făcut.
I-am aruncat o privire pe ascund, remarcându-i privirea plictisita și corpul încordat.
Mi-am concentrat atenția spre cravata lui, aproape holbandu-ma spre ea.
Oare îl strângă prea tare la gat și nu avea destul oxigen?
După gesturi și mimica fetei nici el nu se simțea la locul lui. La fel ca mine.
—Ethan, pot sa te întreb ceva?
Am spus in timp ce învârteam prin spaghete, ridicându-mi privirea spre el.
—Sigur.
—Tu chiar ai vrut sa ma aduci aici sau te-ai gandit unde crezi ca ar sta persoanele cu o reputatie ca a mea?
L-am întrebat, iar după cum părea... i-am captat atentia.
Apreciam tot ce făcea pentru mine, dar doar pentru ca îmi văzuse casa și cunoștea meseriile părinților mei, respectiv cercurile prin care se învârteau... Nu însemna că îmi cunoștea gusturile. Cel puțin nu încă!
—Ce vrei sa spui?
A intrebat răgușit si privirea bulversata.
—Adică, vreau sa spun ca eu vreau o intalnire în stilul lui Ethan Morgan, indiferent unde este. Vreau sa te comporți cum te comporți deobicei. Nu asa. Am murmurat arătând spre el. Plictisitor.
—Bine. A spus el zâmbind usurat si desfacandu-si cravata, apoi punand-o pe masa, impreuna cu sacoul, și-a ridicat mana în aer. Chelner, nota.
Bărbatul care venise inițial sa ne ia comanda s-a îndreptat spre noi cu un zâmbet politicos.
—Nu este nevoie, domnisoara a plătit inainte.
A murmurat el platonic, întorcându-se și plecând imediat ce a văzut ca nici unul dintre noi nu a mai scos nici un sunet.
Ethan și-a might privirea spre mine, un început de zâmbet jucându-i în coltul gurii.
— Devon?
—Nu te uita asa la mine. Nu aveam de gand sa te las sa plătești ceva din cina asta, care nu face parte din intalnirea mea. Am spus ridicandu-ma de la masa. Haide.
— In regula, atunci uite cum facem: îmi spui cât a costat masa, iar eu voi face cheltuieli în valoarea acelei sume sau mai mult, cel mai probabil.
Un zâmbet șmecheresc i-a conturat buzele și m-am trezit aprobând din cap, entuziasmata.
—Ok. Am spus, iar el ma luat de mana. Dar nu mergem cu asta.
Am spus când am ieșit din restaurant, arătând spre mașina prea fitoasa pentru gusturile mele.
—Bine atunci. A spus el chicotind. Ce zici de alea ? A spus el referindu-se la un local de închiriat motociclete. Si cat trebuie sa cheltuiesc ca sa ajung la pretul cinei?
—Este perfect si 275$ . Am spus chicotind când ma luat de mana, tragandu-ma spre local. Dar sa nu aud comentarii ca nu ți-a plăcut întâlnirea.
Am dat repede din cap, râzând când a mărit pasul.
—Buna seara, vreau sa închiriez motorul acesta pentru noaptea asta. A spus Ethan după ce s-a uitat la fiecare motociclete in parte si ne-am dus spre un angajat.
— Face 175$ .
A spus angajatul intinzandu-i cheile lui Ethan care în același timp si-a scos portofelul, intinzandu-i banii.
—Intalnirea incepe acum, iubito. A spus el zambindu-mi apoi urcandu-se pe motocicleta, eu urmandu-l si punandu-mi casca pe cap. Sa-i dam drumul. A continuat si in urmatorul moment a trezit motorul la viata.