Băiatul perfect (finalizată)

In sfarsit, acasa!

Sunt in avion. Sper ca familia mea nu e pe urmele mele. Desi daca ne mutam inapoi ar fi perfect. Am stat langa o "batranica" care mi-a dat niste lectii adevarte de viata. Mi-a spus sa nu plec de langa greu. Sa fiu inteleapta pana la capat. Si daca lupt pentru ceva, sa lupt pana la capat. I-am spus ca eu am fugit de acasa pentru ca nu imi placea. Nu mi-a zis nimic. Asta cred ca fost un " ai facut bine".

   Ei bine, am ajuns. Am coborat din avion, mi-am luat geanta si am chemat un Taxi.

   M-am oprit chiar in fata casei lui Bella. Am batut la usa si mi-a raspuns mama ei.

    -Oh, buna ziua! Bella e acasa?

    -Oo, Aly, Bella mi-a zis ca te-ai mutat in Romania.

    -Mdaa. Poveste lunga. Deci? Este?

   -Da. Doarme in camera ei. A stat toata saptamana in pat, bolnava. Nu stiu de ce.  Intra, poate cu tine se simte mai bine.

   -Multumesc!

  Am urcat intr-un suflet sus la Bella si am vazut-o pe Bella intr-o patura de servetele nazale. Avea capul intre genunghi. Asa ca nu m-a vazut.

Am intrat, si i-am batut mana prieteneste pe umarul sau.

  -Mama! Lasa-ma in pace! Dupa atatea ce am patit. Aly??? (Bella)

  -As vrea eu sa fiu mama ta. Ce faci asa? Ce patit?

   M-a strans in brate pana am inceput sa tuseac ce tare m-a strans. Are forta, nu gluma.

 -Ce fac eu? Ce faci tu aici? Defapt nu conteaza nu cred ca esti aici! (Bella)

 -Nu am sa te mint. Am fugit de acasa. Nu mai puteam rezista. DORMEAM CU PARINTII MEI IN ACELASI PAT!

-Serios? si a inceput sa rada pana nu mai putea.  Si ai lasat macar un biletel?

  -Da. Normal. Daca pana acum nu i-am vazut, se pare ca au ramas acolo.

-Doamne! Cody a inceput sa urle cand te-ai indepartat atunci acum o saptamana!

  -Da? Se pare ca trebuie sa ma duc si la el. Daca nu are deja o prietena, desigur.

   -Nu are, te asigur. In fiecare zi il vad singur in parc la miezul noptii. Du-te acum la el.

    -Ma duc. Mai intai sa ii scriu mamei, am promis.

   -Ok. Pa.

      I-am trimis mamei mesaj ca am ajuns. Gata. Am mai scapat cu o treaba. Acum ma duc la Cody. Cand am ajuns in fata casei am batut la usa.
      -Cody?
     -Aly?
  Nu imi venea sa cred ca era el. Avea ochii rosii, imbracat in niste pantaloni de pijama desi era ora cinci seara si in mana avea o lama.

    -Cody? Ce ai patit? Zi te rog ca nu arati asa din cauza mea!

    -Aly!

   M-a luat in brate si m-a dus pana in casa lui, pe canapea.

  Cand i-am vazut mana, m-am mirat foarte tare. Era taiat de 7 ori. Ii curgea sange din  fiecare rana. Nu pot sa cred cat de mult tinea si tine la mine.

    -Aly? Nu imi vine sa cred! Am crezut ca nu ne mai putea vedea vreodata.

    -Cody, de ce esti asa? Sti ca eu te iubesc si as fi putut face asta!

    -Cum adica ai putea face asta? Ce ai facut?

   -Am fugit de acasa, Cody! Asta am facut! Da, din Romania pana in California. Nu e ciudat!