Despartirea

2.1K 78 1

Dimineata, Cody mi-a spus ca ii este putin rau si ca are nevoie de aer.

Au trecut 30 de minute si nu venea asa ca m-am dus afara sa vad ce face si unde e. Imi era frica sa nu fi patit ceva. Cand merg 2-3 minute, in dreapta mea dupa tufisuri era Cody

imbracisand o fata. Fata imi era cunoscuta. Era prietena mea de pe facebook. Whatever.

      -Cody, ce faci aici? a spus eu cu lacrimi in ochi.

     -Aly, nu!

     -Ce nu? Nu e ceea ce pare, nu? Scuze, e ceea ce vad. Cum ai putut sa faci asa ceva?

    -Iubi, cine e asta? a spus fata aia care imi venea sa o calc cu masina. 

     -Iubi? Aoleu "iubi" cine e asta, "iubi"? am spus eu.

    -Nu Aly, nu o stiu pe ea. Cum sa fiu cu ea cand eram tot timpul cu tine?

    -Erai tot timpul cu ea? Mi-ai zis ca ai fost in vacanta cu mama ta! a spus fetiscana aia

     Am inceput sa plang si am fugit acasa inchizand usa. El a ramas afara batand la usa ca disperatu'. Desi aveam: portofelul, hainele lui, tot nu l-am lasat.

  Plangeam. Plangeam incontinuu deoarece prima mea relatia a fost la 17 ani si nici aia nu a fost "relatie". Am crezut ca e baiatul perfect.

   S-a facut seara iar eu inca plangeam. Plangeam cat de proasta am fost. Am crezut ca e viata mea dar era doar dezamagirea mea.

  Nu am mancat toata ziua si cand m-am ridicat din pat si am coborat scarile am cazut. Cred ca am lesinat. M-am trezit pe jos si cu o durere foarte mare de cap si de picioare.  M-am trezit pentru ca batea cineva foarte tare la usa. Era Cody.

      -Aly, te rog, vaii ce faci asa? Esti alba si ai o vanataie pe frunte!

     -Ce fac asa? Ce fac asa? Am suferit dupa tine fraiere iar tu nu te-a durut nici in cot. Ce vrei? Hainele? Du-te!Nu am nevoie de nimic.

   Mi-a aparut in fata imaginea cu Cody si fata aia si am lesinat din nou. Era prea mult pentru mine.

  Ma trezesc. Il vad pe  Cody langa mine.

  -Ce ai patit, Aly? (Cody)

  -Nu mai conteaza. Sunt mult mai bine.  si ma uit la el. Intr-o secunda nu a fost baiatul perfect pentru mine. Era doar Cody.
    

M-am ridicat si m-am pus pe canapea linistita desi in mine era o lupta.

  -Cody, puteai sa imi spui. Nu iti place de mine si gata. Nu sufeream atat. Eu te iubesc!
   -Si eu.
   -Tu? Cody? Buna gluma. De ce stateai imbracisat cu aia? Iti place de ea, nu? Foarte bine. Du-te.
  -Nu Aly, eu pe tine te iubesc!
   -Vrei sa te cred? Mi-ai facut cea mai urata zi de iarna. Voiam sa fie o dragoste de o iarna si chiar mai mult. Acum era sansa noastra.
  -Inca este sansa noastra.
  -Nu Cody, nu.
  -Aly, te iubesc! Nu inseamna nimic pentru mine, Alexa.
  -Aha. Deci Alexa. Vezi ca poate te cauta.
  -Aly!! Ce vrei sa fac sa iti dovedesc? a spus aproape urland
  -Nu cred ca se mai poate! Nu mai tipa la mine! Ce crezi? Devii mai interesant? Am crezut ca esti totul pentru mine. Cand ne-am ciocnit pe hol am crezut ca mor. Erai visul meu.
  -Aly, nu pot rezista fara tine!
  -Du-te Cody.

      A trecut o saptamana foarte greu. Ma tot gandeam la Cody. Inca il iubesc. Venise si mama cu tata. Erau grabiti. De ce toti sunt asa? Nu mai inteleg nimic!

   -Scumpo! Am o veste nu tocmai placuta pentru tine. (mama)

  -Ce?
  -Ne mutam in Romania!
  -Ce ai spus? Mama, nu! Am scoala, prietenii pe toti aici! Nu poti!
  -Stiu draga mea, stiu ca il ai si pe Cody aici dar eu cu tatal tau am foat transferati cu minca in Romania.
  -Mama, defapt Cody e... Nimic. Lasa.
  -Ce? Ce s-a intamplat cu Cody? Va-ti certat?
  -Cam asa. Mama tot nu pot sa plec. Si Craciunul? Tot timpul il facem in America!
-Aly, nu comenta! Maine ne mutam. Azi impachetam. Suntem in criza de timp. Du-te si iati adio de la toti ca la scoala am vorbit eu. Prietenele tale au venit. Am vorbit cu profesoara ta.

         Ma duc nervoasa in camera, ma imbrac in ceva mai frumos si trantesc usa si ies din casa. Defapt din fosta mea casa.  Primul lucru la care m-am gandit a fost Bella.

  Am batut la usa ai mi-a deschis chiar ea. Am inceput sa plang. Si am cazut in bratele ei.
    -Aly ce ai patit? De ce ai fugit asa din exursie?
    -Nu suportam locul. Dar asta nu e grav. Bella am atatea sa iti spun.
    -Intra acum.
   -M-am despartit de Cody. Si atunci am inceput sa plang pana nu mai aveam rasuflare. Ea a incercat sa ma linisteasca.
  -De ce? (Bella)

-L-am vazut cu o fata, Alexa. Plus ca maine ma mut.
   -Maine ce faci? a inceput Bella sa tipe.
  -Da  maine ma mut in Romania. Am vorbit cu mama si nu vrea sa auda ca nu vreu sa plec. Sunt terminata. In saptamana asta am lesinat de 2 ori. Din cauza lui.
  -Nu poti asa ceva. Cu scoala cum ramane?
   -O fac acolo. Asta e. si am inceput mai tare ca niciodata sa plang.

  -Trebuie sa ii spui si lui Cody. TREBUIE!
-Nu! Ce? Crezi ca ii pasa?
 
    Atunci ia telefonul in mana si il suna pe Cody.

Nu m-a lasat sa spun nimic. I-a spus si l-am auzit ca a inceput sa tipe si a zis ca vine la mine in 5 minute.

 In cinci minute ajusese.

  -Aly Ce faci? Nu poti sa pleci! Ma lasi singur?
 -O ai pe Alexa!
 -M-am despartit de Alexa. Dupa ce i-am dat doua palme. Nu pot sa suport gandul ca noi doi suntem despartiti! Am fost prost. Ce zic eu? FOARTE PROST. Cand o sa ma ierti?
 -Cody, te-as ierta dar e prea tarziu. Maine plec. Nu poti schimba asta.
  -Nu pot accepta asta. Vin cu tine.
  -Esti nebun? Parintii tai  ce vor zice? Plus ca parintii mei nu o sa te lase. Du-te si uita de mine, Cody.
  -Aly, nu esti cineva cu care m-am intalnit cu el pe strada si pot sa il uit in 2 minute. Esti iubirea vietii mele! Eu ma gandeam in fiecare seara la noi, nici nu ma gandeam ca relatia nu va dura cel putin 3 ani. Credeam ca ne vom casatori. Vom fi parinti, bunici.
  -Ai gandit prea sus. Pa Cody. Trebuie sa plec. Daca nu stiai maine plec la orima ora.

     Ii dau un sarut scurt de adio si plec imbracisand-o pe Bella foarte foarte foarte strans. Pe fete nici macar nu m-am intalnit cu ele. Nu mai aveam timp. Am inceput sa plang si am fugit. A venit o ploaie groaznica desi era 7 decembrie. M-am uitat inapoi si Cody era plin cu lacrimi pe fata la fel ca Bella. Nu ii puteam vedea asa dar viata nu ne-o alegem.

    Ajung in casa complet uda. Casa era aproape goala. Mobila era intr-un invelis alb si canapeaua din camera de zi cu care eu cu Cody ne bateam cu pernele si ne uitam la filme era complet stransa intr-o patura alba. Camera mea era goala. Ce a mai ramas a fost patul pe care dormeam in aceasta noapte.

  Viata asta poate fi mai cruda cu mine decat atat? Ma intreb si ma pun in pat plangand.

 

Băiatul perfect  (finalizată)Where stories live. Discover now