Evadarea

2.1K 79 0

In sfarsit e luni <3 Dimineata m-am intalnit cu Cody si ne-am pornit spre scoala. Avea un bagaj destul de mare. Despre al meu nici nu mai vorbesc.

        Din perspectiva lui Cody

   Oare sa ii spun ca defapt doamna profesoara ne-a pus in "tabere" separate fete de baieti?

Ok. O sa ii spun. O sa fie suparata.

      -Aly, vreau sa iti spun ceva care mã intristeaza si pe mine.

      -Ce poate fi atat de rau? Ne vom petrece vacanta impreuna. Mama si tata sunt bucurosi ca sunt alaturi de tine si o sa ai grija. Ce s-a intamplat? Oh, cred ca stiu ce. Te desparti de mine?

       -Oh, nu. Normal ca nu. Nu as vrea asta nici o mie de ani. Doar ca am primit un sms de la Jake, probabil il stii si tu, ca profesoara ne-a pus in "tabere" separate. Adica o jumatate de padure o sa fie a baietilor si cealalta jumatate a fetelor. Inafara de activitatile care le facem toti, nu ne putem intalni.

     -Ah. Serios? Adica.. Eu crdeam ca vacanta asta o sa fim tot timpul imreuna. Unul in bratele celuilalt. Ce naspa!

     -Stiu.

Am ajuns in fata liceului unde toti ne asteptau. Ne-am urcat in autobuz, ne-am pus pe ultemele locuri din spate unul langa altul. Ascultam muzica, vorbeam prin mesaje chiar daca distanta era de 2-3 cm. Vorbeam prin mesaje deoarece era prea mult zgomot si nu ne puteam auzi.

   Drumul era de 3-4 ore. A trecut doar o ora.
   Ne-am cam plictisit de tot. Am lasat tehnologia de o parte si ma uitam unul in ochii altuia.

               *Din perspectiva lui Aly*

         Eram aproape. Poate prea aproape. El nu a mai putut rezista si m-a sarutat. E vina lui, nu a mea. Nu am putut sa refuz. Ne-a mers asa cateva secunde, dar cand ne-am oprit, in jurul nostru erau toti care se uitau la noi. Inclusiv profesoara.

          -Domnisoarã, aici suntem disciplinati, vã reamintesc ca nu a sa mai puteti face asa ceva si cand vom ajunge. Domnule Cody, chiar asa? Nu v-au educat parintii acasa? Pentru asta va pedepsesc. Tu, domnisoara du-te in primul rand langa sofer iar tu stai aici.
   
  Nu imi venea sa cred. Era atat de bine. Iar profesoara asta a stricat totul. Ce stie ea? Ma face needucata? Cine se crede? Of, m-a enervat foarte tare. Asa ca in cele 3 ore am stat si am dormit.

        -Am ajuns copii! Luati-va fiecare cortul si alegeti un loc.

   Eu am crezut ca am sa dorm cu Cody. In acelasi cort. De asta am cumparat un cort de 4 persoane. (ca sa avem loc) Nu suport spatiile mici.

-Hei Aly! Ce faci? Cine tine cortul?

-Nu stiu. Nu imi pasa. Urasc locul asta.

 -Stiu si eu. Eu il urasc pentru ca nu sunt cu tine. a spus el. Dupa cateva secunde ii stralucii ochii. Asta insemna ca ii venise o idee.
Gata, stiu! Mi-a venit o idee geniala!

  -Este o idee cum sa scapam de aici?

  -Da. Chiar asa. La miezul noptii ne intalnim chiar aici si vom pleca de aici. Desigur, vom lua cortul, tot! Vom sta linistiti amandoi undeva departe de aici!

-Esti nebun? Va observa! Dupa va anunta parintii si dupa vom primii detentie. Sau mai rau, vom fi exmatriculati.

-Bine. Sau putem ramane aici despartiti.

 -La miezul noptii sa fie.

-In aceasta cutie vor fii toate telefoanele, tabletele si tot ce aveti electronic. a spus profesoara

    Nu era sa ii dau telefonul, nu? Asa ca am zis ca nu il am. Si am scapat. Am scapat usor deorece niciodata nu vin cu telefonul la scoala. De ce? Poveste lunga. Acum cativa ani mi-a fost furat telefonul la scoala si de asta.

Pana la urma, am ramas eu cu cortul. Nu le-am spus fetelor de planul meu de a fugi la mieziul noptii. Deoarece ele imi tineau timp de 2 ore morala si nu voiam asta. Abia asteptam sa fie ora 12:00 AM. Cand "dormeam" m-am uitat la ceas si era 11:58 PM. Mi-am facut bagajul, am luat cortul si am plecat.

  -Buna iubitule, ce faci? Sa nu spui ca i-ai dat telefonul.
  -Nu, normal ca nu. Tu? a spus in soapta dupa care m-a pupat de obraz.

  -Nu. Nu. Shhh, se aude ca vine cineva!Fugi!

  Am luat cortul si geanta de jos si am fugit impreuna cu Cody undeva departe, chiar foarte departe.

-Oare cine era? Cred ca domana profesoara. Am spus eu aproape lesinand.

  -Bine ca nu ne-a prins.

  Dupa 2-3 minute de reculegere ne-am uiat in jur si pur si simplu nu vedeam nimic.

 1- era bezna

 2- ne-am pierdut

-Dragule, unde suntem?

-As vrea sa stiu si eu. a spus speriat.

  Mai bine ne punem cortul, toate lucrurile in ordine si asteptam pana maine. Cand va fi lumina. Ai incredere in mine. a spus incercand sa ma linisteasca.

         -Bine, te ajut.

  Am incercat sa facem asta cu ajutorul luminilor de la telefoane si lanterne.

-De ce nu sunam pe cineva? am intrebat eu.

-Buna idee. Dar pe cine? Pe profesoara nici gand. Doar daca sunam pe parintii nostri..

 -Ah, nu avem semnal deloc.

 -Da. Ai dreptate. Nu ai cum sa ai semnal in mijlocul padurii.

 -Se aud niste masini. Deci nu suntem departe de autostrada. Dar totusi hai sa dormim putin pana se face lumina.

Dupa ce am pus cortul "pe picioare" am adormit instantaneu. E prima noapte cand eu cu Cody dormeam impreuna. Ne comportam mai mult ca niste frati decat ca un cuplu.

         

    

            

    

    
       

Băiatul perfect  (finalizată)Where stories live. Discover now