Capitolul 33 - Katherine

Începe de la început
                                    

         M-am întins în pat înghițind în sec, având tot corpul încordat. Dar după ce Max s-a așezat în spatele meu și și-a trecut un braț peste talia mea, trăgându-mă aproape de el, m-am relaxat complet, și am adormit după câteva minute. Dimineață m-am trezit înainte ca soarele să răsară, dormeam cu capul pe pieptul lui Max, picioarele noastre erau încrucișate, iar brațul lui era înfășurat în jurul taliei mele. Deși abia dacă am dormit patru ore, m-am trezit mai bine decât oricând.

Am zâmbit când am deschis ochii și mi-am ridicat ușor capul pentru a-l privi mai bine. Afară începea să se lumineze, și am putut să îi analizez trăsăturile. Părul îi era ciufulit, câteva șuvițe acoperindu-i fruntea, buzele cărnoase erau ușor întredeschise, parcă așteptând să le sărut. Mi-am atins buzele cu degetul arătător, încă simțindu-i gustul mentolat pe ele. Era îmbrăcat cu un maieu larg care lăsa la vedere brațele și pieptul pline de tatuaje. Mi-am plimbat încet vârfurile degetelor peste cerneala neagră, și chiar atunci colțurile buzelor sale s-au ridicat, luând forma unui zâmbet.

— Hoțule, șoptesc cu vocea răgușită și îmi retrag mâna, însă el mârâi, apoi mă prinse de încheietură și îmi așeză palma înapoi pe pieptul său.

— Îmi plăcea ce făceai, spune cu o voce groasă, răgușită, ținând ochii încă închiși.

Am zâmbit, apoi mi-am așezat capul înapoi pe pieptul lui, și trasam mici cercuri cu degetul arătător pe pielea sa tatuată.

— Oricât aș vrea să mai stau, trebuie să ajung acasă înainte să se trezească Cassie, am spus după câteva minute petrecute în liniște.

— Știu, iubito, mi-a răspuns sărutându-mi creștetul capului.

Restul zilei a decurs normal. Am ajuns acasă înainte să se trezească cineva, așa că nu am avut de dat explicații. M-am schimbat pentru muncă, și după ce am luat micul dejun împreună cu familia mea, am plecat la serviciu. Cele opt ore au trecut repede, gândul meu fiind numai la Max și la seara trecută. Nu am mai dormit de mult atât de bine. Cu Kyle evitam pe cât posibil să dorm în același pat, așteptam să adoarmă, apoi mă strecuram în camera lui Cassie și dormeam cu ea.

            Aseară, cu brațele lui Max în jurul meu, m-am simțit în siguranță. M-am îmbătat cu mirosul pielii sale, și m-am relaxat ascultându-i respirația regulată.

La finalul programului brunetul mă aștepta spirjinit de peretele exterior al magazinului, iar fluturii din stomacul meu au pornit un adevărat război atunci când l-am văzut.

— Hei, îl salut zâmbind când ajung lângă el.

— Bună, iubito, șoptește el. Sper că ai avut o zi bună.

— Sincer, chiar da, răspund zâmbind sincer. Tu?

— Păi, eu m-am gândit la tine toată ziua, deci da, am avut o zi bună. Dar abia acum e perfectă, rânjește larg. Haide, te conduc acasă.

Îl aprob și petrecem drumul spre casa alor mei împreună, vorbind despre banalități, cum ar fi mâncarea preferată, culori și melodii. Mă simt ca o adolescentă la prima ei întâlnire. Am emoții, deși nu am crezut că mai este posibil să simt astfel de lucruri.

— Kath, ai vrea să ieși la o întâlnire cu mine? mă suprinde întrebându-mă atunci când ne oprim în fața casei.

Nu am mai fost la o întâlnire adevărată de zece ani, nici nu mai știu cum anume ar trebui să decurgă una. Dar accept printr-o miscare de aprobare a capului, pentru că după cum am mai spus, nu vreau să mă mai împotrivesc.

— Bine, atunci vin să te iau în două ore?

— Sigur. Ne vedem atunci, îi spun, apoi intru în casă.

După ce închid ușa, mă rezem cu spatele de ea, închid ochii zâmbind cu toată fața, și pun pariu că și obrajii îmi sunt roșii acum.

— Kath? Tu ești, scumpo? aud vocea mamei venind din bucătărie.

— Bună, mamă, răspund încercând să-mi ascund entuziasmul. Cassie unde este?

— E cu tatăl tău la fermă, trebuie să apară în curând. Kath, ai primit asta astăzi, spune și îmi întinde un plic maroniu, destul de mare, pe care este scris doar Kathy.

O singură persoană obișnuiește să îmi spună ceva, iar când realizez asta, trupul meu începe să tremure, iar ochii mi se împânzesc cu lacrimi. Iau plicul și urc în viteză în camera mea, încui ușa și mă așez pe covor. Închid ochii și trag aer adânc în piept, apoi, cu mâna tremurândă, deschid plicul și scot din el conținutul.

Însă când deschid ochii și văd ce se află înăuntru, încep să plâng necontrolat. Totul era prea frumos pentru a fi adevărat...

Hei hei! Ce credeți că a găsit Kath în plic, și de la cine credeți că este?

Vă aștept cu drag părerile, și vă mulțumesc pentru cele peste 2.000 de vizualizări. Tot astăzi, „Eu sunt Sam" a atins 4.000 de vizualizări, iar eu nu pot să vă spun cât de fericită sunt. Fiecare vot și comentariu mă încurajează să continui ce am început, așa că după ce voi finaliza această carte, voi începe una nouă.

Xoxo🖤

În liniștea păduriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum