Only Tears #J.JK.

Capitolul 29

Jejin nu părea să observe că nu am intrat. Eram udă până la brâu și doar mă jucam cu mâinile în apa.

Decid totuși să merg la cabana mea și să îmi iau ceva mai "lejer" pentru bălăceală.

Ajung la jumătatea drumului și îl aud pe Jungkook din spate.

-Unde mergi?

- Vreau să mă schimb, nu pot face nimic așa.

-Vin cu tine.

- Nu trebuie să te obesești....

- Am spus că merg cu tine.

Mă apucă de mână și ne continuam drumul.

Ajunși în cabană mă duc către rolărul meu și scormonesc prin el.

-Te-aș ruga ca după ce găsesc ceva de schimb să părăsești cabana.

- De ce?

- Cum de ce? Ca să mă schimb.

-Dar nu pot să mă uit?

- Ahhh... cât de pervers ești! Trebuie să ieși.

-Dar sunt iubitul tău! și își afiseaza fața lui de iepuraș nevinovat.

-Răspunsul este nu. Dacă o să rămâi cu mine în timp ce eu mă schimb, nu vei fi cuminte.

-Mă cunosti prea bine.

                           •Autor•
                            ~~~~~~

Hye-Hee încă își caută ceva de scimb.
Talia ei i se contopea armonios cu șoldurile rotunde,iar coapsele goale se iveau ademenitorpe sub rochia scurtă. Sângele îi zvâcnea lui Jungkook prin tot trupul, arzănd de dorința.

Jungkook își pune mana dreapta pe talia ei și îi sărută o porțiune din umăr. Fata stătea speriată la săruturile lui dulci realizând cât de plăcute sunt atingerile lui.

Acesta o întoarce cu fața la el și o strânge tot mai tare, zdrobind-o practic la piept, în timp ce o sărută cu buzele tot mai lacome.

O așeză lent pe pat plimbandu-si mâinile pe spatele și șoldurile ei.

Ea simțea atingerea duioasă a mâinilor ce se plimbau acum pe tot corpul ei.

Rochia i-a ajuns până la talie, acum băiatul plasandu-i mici sărituri pe abdomen.

-Imi place rochia ta, îi șopti el.

-De asta încerci să scap de ea?

Jungkook doar râde la spusele fetei.

Începea să își miște ușor mâinile pe piciorul ei.

-Încetează, șopti Hye-Hee infiorându-se. Nu mă mai atinge!

- Nu pot.

-Te rog, încetează !

-Hye-Hee, uite cum îmi bate inima! îi spuse el luându-i mână și punându-i-o pe piept. Astea sunt doar din cauza ta.

-Eu nu sunt pregătită! spune Hye-Hee aproape ținând.

Nu dorea să ajungă lucruri prea departe. Il iubea le băiat însă nu se simțea pregătită.

Jungkook o lua în brațe. Nu dorea să o rănească, nu îi putea face asta persoanei ce o iubește cel mai mult.

-Imi pare rău.

Stăteau amândoi în genunchi , fața în fața, uitându-se unul în ochii celuilalt.

-Te iubesc Jungkook însă acum nu mă simt pregătită și nici nu e locul potrivit. Dacă se întorcea Jejin și ne găsea în plină acțiune?

El surâde și îi apuca fața în palme.

-Nu mă interesa atât timp cât de iubeam.

-Mie mi-ar fi păsat!

-Oricum nu se întorceau prea repede, se distrează acolo.

Hye-Hee a început să îi plaseze mult e sărituri mici pe întreaga fața.

-Dacă vrei să fiu cu mine, nu mă ademeni!

                           •Jejin•
                            ~~~~~  

 
Imi era frica să mă întorc. Inima mea era prea speriată. Mi-a luat câteva secunde ca să mă îndrăgostesc. De când am fost împreună la cumpărături am crezut că îmi pierd respirația stând lângă el.

Acum e și mai aproape, ca la secție, când am stat singuri pe scări.

Se pune lângă mine, eu stând cu spatele la el.

-Imi place coronița.

Mă întorc, acceptând că trebuie să îmi  înfrunt fluturași din stomac.

Ii așez inconștient coronița pe cap și îi dau la o parte o suviță ce i-a căzut pe ochi.

-Și mie îmi place, mai ales că o porți tu.

-Sunt frumos ca o prințesă.

-Nu mă îndoiesc.

-Dar unei prințese îi trebuie un prinț.

- Sper să îți găsești fata-prinț

- Am impresia ca acel prinț e mai aproape de cât cred.

Nu a mai spus nimeni nimic, nu știu dacă ne-a văzut cineva însă nu ne-a mai pasat de nimeni și de nimic.

Jin s-a apropiat din ce în ce mai mult de mine, până am distrus distanța și am avut parte de primul sărut din viața mea.