Exercițiul critic este unul al rațiunii, care implică distanța, o atitudine aseptică fața de text, dar în același timp este și un exercițiu de idei.
Copertă : -wanderes
Tema : temele principale sunt iubirea și trădarea. Simbolurile, senzațiile, sunt semne ale iubirii trăite și apoi pierdute. Tema este nuanțată puțin prin romantism, aducând senzația de o poezie a iubirii care îi surprinde toate aspectele în căutarea absolutului în ea.
Limba și stil : Emoția, sensibilitatea, trăirea este descoperită cititorului prin analogii și sugestii . Stările sufletești sunt descoperite treptat, sugerate și nu descrise.Lucrurile se reduc la "linii, culori, mișcări ", care ajung sa fie independente de cauza lor și care și care redau realitatea trăirilor foarte bine prin diverse metafore.
Vârsta recomandată : peste 18 ani.
Copertă (80%)
Coperta mi se pare prea încărcată, ai deja două emoții negative în ea, odată acoperirea ochilor, iar apoi acele particule de ploaie sau ninsoare. Cred că trebuie evidențiată puțin și partea pozitivă, căci a fost iubire. Prea mult negativism aduce spre poezia lui Bacovia, care are la bază putreziciunea, griul, plumbul, ori la tine în poezie nu sunt prezente în toate versuri aceste simboluri, care duc spre extrema de moarte a dragostei pentru totdeauna . La tine încă se simte puterea de a visa la o nouă iubire, nu este o devastare totală.
Sinopsis (70%)
O gamă de poezii despre un anume el, care mi-a arătat ce înseamnă trădarea din iubire și mi-a fost singura sursă de inspirație de care am avut nevoie să scriu.
La sinopsis lipsește atingerea poetică. Având în vedere că este o carte de poezii, ți-aș sugera să adaugi puțin din sufletul tău acolo, din trăirea cea mai intensă din poezia ta, poate câteva versuri sau descrierea în termeni poetici a iubirii și a pierderii ei.
Ortografia (98%)
Sunt greșeli foarte mici, virgule, spații, însă versul e liber și neconstrâns. Ai grijă la spațierea textului.
Intriga (100%)
La tine în carte, intriga poetică provine din atitudinea ta personală față de sentimentul de iubire din trăiri specific celui care, experimentând eșecul vieții sale, nu renunță la speranța împlinirii sau cel puțin a stagnării prin iubire. Am identificat câteva teme specifice poeziei iubirii :
1) Poetul are puterea de a visa, dar nu întrezărește în bărbat, o aspirație către ideal ,ci o șansă a întâlnirii între două ființe damnate, în ideea de aspirație comună spre comunicare, confesiune și contemplare . El este predestinat damnării și astfel eșecul iubirii este în strânsă legătură cu eșecul existențial.
2)Dragostea stă sub semnul iremediabilului, al morții iar iubirea nu poate fi dominată decât prin moartea acelor sentimente.
"Nu îmi auzeai cântarea,
Căci nu mai cântam.
Dar m-ai căutat,
Și când nu m-ai găsit.
Am murit."
3)Poetul îndrăgostit simte nevoia de căldură sufletească, de alinare pe care o caută în preajma lui, dar deziluzia și conștientizarea zădărniciei dragostei fac să se spulbere orice speranță.
4) În versuri întâmpinăm o poveste de iubire tristă, dar care captează atenția mai mult decât oricare alta. Bărbatul pierdut reprezintă refugiu, el este locul în care, cea care așează versurile pe hârtie, află multitudinea de senzații de la iubirea ce i-o porta până la toxicitate.
5)A iubi reprezintă o trăire dramatică . Statica iubirii reprezintă eșecul în mișcare. Iubirea este ratată. El este figura interogației eterne: nici el, nici răspunsul nu se cunosc. El este făurit în gândire și nu în realitatea himerică.
6) Ca și materia, la final, amorul se descompune iremediabil :
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Personajele (100%)
Personajul principal este poetul și paleta lui de simțiri. Iubirea, aici, nu cunoaște acțiunea; ea cunoaște doar lupta ca nostalgie după o dorință infinită. De la început la sfârșit personajul principal transmite avertismentele despre sfârșitul comun. Îndrăgostiții nu se pot bucura de compensația firească la care se adaugă sentimentul de părăsire destinat. Poetul rămâne singur.
El, refuză să împărtășească dragostea; promisiunile nerespectate și despărțirea definitivă predispune la tristețe, la nevroză.
Îndrăgostiții nu au șansa să își consume iubirea pentru că destinul tragic este comun, iubirea se transformă în incertitudine pentru ca mai apoi să se surpe iremediabil.
Spre final, poetul singur și dezamăgit caută explicații, este caracterizat printr-o oboseală și printr-o tristețe . Timpul se acumulează, în straturi, peste amintirea iubirii irosite, culorile pălesc.
Originalitatea (100%)
Versurile sunt originale, iar poezia se construiește, încă de la început, pe temeiul gradației ascendente, al amplificării . Este un paralelism perfect, a neînțelegerii ființei adorate,care ratează șansa unei mari iubiri.
Mesajele transmise (100 %)
Iubirea este o muzica a cărui frumusețe nu se pierde, este durerea plina de tandrețe ce odată experimentata, nu poate fi uitata. Dacă vrei sa afli despre dragoste, întreabă-l pe cel ce-o venerează. Dar dacă vei reflecta asupra ei, vei înnebuni datorita complexității acestui sentiment.
Concluzii :
Poezia ta am nu am perceput-o ca o moarte întreagă a iubirii, ci numai unei părți din ea, căci în timp se va așterne sentimentul de uitare, poate cu speranța unei noi iubiri.
