12.07.2014.
tremur. mă caut în trecut pentru că acum... acum nu mă mai regăsesc niciunde. mă simt pierdută, ca și cum cineva mi-a furat sufletul și a fugit cu el. a fugit departe... m-a lăsat în urmă, împrăștiată în mii și mii de bucăți... cum mă pot aduna? lacrimile sunt tot ceea ce eu mai simt; m-a lasat fără glas, fără gânduri, fără sentimente, fără rațiune și fără suflet... inima mea vrea să fugă și ea... nu mai suportă tristețea învăluită în jurul ei.
o altfel de iubire cât poate un om să îndure? când tot ceea ce vezi în jurul tău e fericire, bucurie, entuziasm, iar tu primești, în schimb, tristețe, dezamăgire, nepăsare. îmi intreb destinul care m-a condamnat la o viață neagră, plină de ghinion, momente nefericite, care m-a împiedicat de fiecare dată când m-am ridicat.. de ce? de ce adorm în fiecare noapte cu lacrimi în ochi, care îmi ard gândurile? de ce mă lași să mă îndrăgostesc de persoane pe care știu că îmi vor face foarte mult rău? de ce mă rănesti? de ce îmi dai ceva și îl iei inapoi înmiit? care este prețul pentru fericirea mea? tu, destinule, știi cât mă frământ în interiorul meu în fiecare zi nenorocită, cum mă gândesc cu frică la fiecare decizie luată?
lacrimile îmi sunt uscate, mă ustură ochii, sufletul mă doare de atâta dor... goliciunea sufletului meu mă cuprinde și mă simt blocată în timp. m-am obișnuit cu ideea că tot ceea ce eu voi iubi voi pierde și mă va rani. mă aștept să mă părăsească și el. tu ai făcut-o deja. mi-am dat seama că nu sunt suficient de bună pentru familia armstrong. nu-i așa? adică, de ce aș fi?
oh, 12 iulie.
la mulți ani, alice.
YOU ARE READING
Vinyl love //Billie Joe Armstrong//
Short Storyel avea inima de gheață nu îl încălzea nici soarele din luna iulie șoaptele de la miezul nopții îl lăsau reci chitara îi era partener pe viață iar magazinul de muzică din colț elixirul vieții. ea nu avea idee ce este dragostea magazinul era închisoa...
