Vinyl love //Billie Joe Armstrong//

Capitolul 7: Hayley Williams

28.06.2014.

Ziua asta a fost cea mai nasoală dintre toate. Mintea îmi stătea numai la alte lucruri. La ceașca de cafea ce am spart-o de dimineață, coșmarul ce l-am avut noaptea trecută, telefonul de la mama mea de ieri. Și cum toate știrile din oraș spuneau numai despre noua iubită a ta. Noua iubită a lui Billie Joe Armstrong. Doar că... nu eram eu aia. 

Desigur, nu am crezut că este ceva între noi cu adevărat. Nu este ca și cum dormeam în același pat, îmi tot adresai cuvinte frumoase, mă sărutai, mă aduceai la muncă și stăteai puțin în fața magazinului - câteodată mai intrai - apoi plecai la iubita ta.

După  ce te-ai despărțit de soția ta mi se pare normal să-ți faci o iubită. Dar eu ce caut în ecuația voastră de iubire? Nu erai tu mare și tare că nu te vei mai îndrăgosti de nimeni altcineva decât de chitara ta? 

Ce mi-a fost dat să aud, Billie, dragă? Mai ții minte chitara care ai cumpărat-o de aici acum cinci zile, pe 23? Normal că o ții minte. Cum să nu o ții? Nu este cumva aceeași chitară pe care i-ai dat-o iubitei tale Hayley Williams? Sau mă înșel?

Nu, eu nu mă înșel. Mi-ai dat chitara unei fete mai bune ca mine. Ea este faimoasă, ca tine. Punk, ca tine. Frumoasă, ca tine. Nebună, ca tine. Exact ca tine.

Iar eu? Tipa dintr-un nenorocit de magazin de muzică care se spetește zi de zi să facă un ban ca să trăiască într-un nenorocit de hotel plin de gândaci și păianjeni și crăpături și chiștocuri de țigară. La ce bun? La ce bun, dragul meu?

Dragul mea, dragul ei, dragul nostru… La ce bun să mai stau alături de tine? Care este scopul?

Dacă nu ar fi plouat în acea zi nenorocită de 26 iunie, totul ar fi fost bine. Doar când mă gândesc că acum tu ești cu ea. Sărutându-vă. Billie, nu realizezi? Ea este roșcată, are ochii verzi. Este puțin scundă. Ea este clona mea.

Sau eu sunt clona ei?