Ai ațipit
Și te-am lăsat.
Ce prostie!
Ce proastă!
Pur și simplu ai intrat,
iar eu te-am lăsat.
Pur și simplu ai zis,
iar eu am ascultat.
Pur și simplu ai facut,
iar eu m-am supus.
Te-ai așezat,
iar eu te-am lăsat.
Ce prostie!
Ce proastă!
Mi-ai spus de stele
când mă uitam către ele,
stând alături de tine
într-un scaun cu rotile.
Am uitat de toate cele grele
când mă îmbrățișai,
când mă făceai
să uit și să visez la nemurire,
cea descoperită lângă tine.
Ai ațipit
Și te-am lăsat.
Ce prostie!
Ce proastă!
M-am ridicat de lângă tine,
sperând că visezi la mine
Și te-am lăsat să dormi
crezând că așa îți va fi bine.
Ai adormit în mintea mea
Și te-am lăsat.
A fost cea mai mare prostie
făcută de o proastă,
căci nu te mai pot scula.
Presupun că vei rămâne mereu așa,
adormit în mintea mea.
DU LIEST GERADE
Nu sunt o carte...
JugendliteraturPrivești... dar oare vezi? Citești, dar oare îți vei aminti și mâine ce ai citit azi? Auzi... dar oare asculți? Această carte nu e o carte, deci să nu te simți vinovat că nu vezi, că nu îți vei aminti ce ai citit, că nu asculți. Această...
