" I want to dream more
But even so
It seems it's come time to leave
....
It will only be cuts and bruises
But it's my fate
....
Maybe I can never fly
....
Maybe I can touch the sky
...
I want to try to run, just a little more
...
But it's my fate." ~Awake: Jin.*Jimin povesteste*
Doctorul a zis ca o sa fie bine. E din cauza socului si a noptilor nedormite. Sunny, de ce nu mi-ai zis ca visele tale sunt atat de urate incat sa nu poti adormi?!
Ii scot bratara de la mana. Stiu ca vei incerca sa o arunci din nou, iar dupa ce vei afla tot adevarul, iti va parea rau.
"Diminie... salveaza-ma..."
Iar visezi despre copilaria ta?! Mereu ai facut-o?! De ce nu legi faptele intre ele?!
O iau de mana. E in regula sunt cu tine.Imi ia mana si o strange tare, dar se tot incrunta si vad cum a inceput sa transpire. O pup pe frunte si o mangai pe par.
-Va fii bine.
Vad cum i se relaxeaza muschii fetei.
-De acum voi fii cu tine si ma voi asigura ca nu vei mai visa urat.
Dupa ce a facut un dus a venit si Ann in camera.
-Jimin, nu stiu ce vom face. Sunny e foarte incapatanata. O stiu! Nu ne va lasa sa ii spunem totul!
-Vom rezolva.
Ma uit la ea si inca ma striga asa cum o facea cand era mica.
-Jimin, de asta... iti spui asa cand esti... b....
-Da.
O fana m-a intrebat o data ce fac atunci cand ma imbat. Daca rad, daca plang, daca dansez sau "altceva". Am ales altceva. Le-am zis si lor cum imi zic atunci cand beau, dar ele credeau ca e din aegyo-ului meu. Dar de fapt era cum imi zicea fetita cu care ma jucam in copilarie si pe care o aveam pe constiinta pana acum.
CITEȘTI
𝒮𝑒𝒸💍𝓃𝒹 𝒸𝒽𝒶𝓃𝒸𝑒 ®
FanfictionLocul 1 in fanfiction *06.08.2018* "Park Jimin, mereu obtii o a doua sansa. Dar mereu o folosesti ca sa ma ranesti." © All rights reserved to ParkSunny1704