Glorious purpose

Sacrificii si virgine

"Tărâmul piticilor?Cel la fel de mitic precum țara cartofiilor?" ma intreaba Tom.

"Nu,fraiere,cel la fel de mitic precum ultima ta relatie de lunga durata"ii raspund eu si afisez un zambet de ,,idol la femei"*scris gresit intentionat*

Tom pare foarte suparat la remarca mea,pufnind si intorcandu-se cu spatele,prefacandu-se ocupat.

Am pus-o pe Kim jos,ea scoțand o injuratura cand a vazut cat de rece e pamantul.

"Poti sa mergi?"o intreaba Ruth.

"Am prea multe variante?"replica ea.

"Ei,am putea sa stam aici,sa facem un mic foc de tabara sa cantam balade si sa prajim pisica pe bețe ca pe nalbe."comentez eu sarcastic"Normal ca trebuie sa mergi,nu sunt singurul care stie de iesirea aia"

S-a ridicat in picioare si ne-am pus in miscare.Pentru o lunga perioada de timp am mers printr-un desert al pietrelor negricioase,intr-un final am ajuns in ceea ce parea a se prezenta ca un oras,mai mult un ghetou,o zona a mafiei,imputiciunii,drogurilor si prostituatelor cu care nu ai vrea sa ai treaba.

I-am asigurat pe companionii mei ca aceasta ne era destinatia cu un zambet pe față,desi nici mie nu imi venea sa zambesc,stiind ca aici am datorii ce ma costa viata.

Am intrat in oras si ne-am indreptat spre o taverna pe care o stiam eu,iar clientii nu ma prea stiau pe mine.Ne-am asezat la o masa mai intunecata pentru a ne ascunde si a ne planifica strategia.Eram,totusi,o atractie.Intr-o lume a nanismului si tenului inchis,patru oameni si o pisica erau intrusi.

I-am lasat la masa si m-am dus sa ma bag in seama cu barmanul.

"Zuberus,prietene,amice,de cand nu te-am mai vazut!"incep eu conversatia,in speranta ca a uitat cate lacrimi rosii in datoram*lacrimile rosii sunt moneda cea mai valoroasa in acest frumos,minunat tărâm si pe asta nu am inventat-o eu*.

"Ia te uita ce a adus briza,Asmadeus ,,am datorii" Ross."raspunde el.

Rahat,si-a amintit.

"Uite,nu sunt aici sa platesc ce iti datorez,dar am nevoie de niste mancare si bautura"zic eu.

"Bani ai?Ca eu pe datorie nu iti mai dau nimic."imi raspunde.

Imi scot punga cu lacrimi si o pun pe masa.Zuberus s-a convins si a dat din cap afirmativ.Am comandat ce mi-a venit prima data si m-am intors la masa.

Kim statea ghemuita in colț,pe bancheta,cu Tom curatandu-i ranile.M-am asezat la margine,langa Ruth,ce statea si ea langa Kim.

"Hei,ce-i cu fetele astea triste?Am comandat mancare!"zic eu,incercand sa ii inveselesc.

"Nu stiu,poate faptul ca din vina ta am ajuns in doua tinuturi suplimentare,Kim a fost batuta si suntem fugitivi?"se rasteste Tom la mine.

"Nu te contrazic aici"raspynd eu pe un ton jos.

"Ce mancare avem?"intreaba Ruth.

"Uitati,cineva caruia ii e foame."spun eu mai inveselit.

"Si mie imi e foame"zice Kim.

"Uite,Thomas,numai tu vrei sa dai in anorexie,bucura-te de mancare"spun eu.

"M-as bucura sa iti pun un glonț intre ochi"spune el apasat.

"Calmeaza-te,tipule."ii raspund.

Simt supararea tuturor si stiu ca e vine mea,trebuia sa ajungem in siguranta din copac la ei acasa,dar nu e vina mea ca ne-a gasit Ratatosk sau ca maica-mea a recurs la actiunile acelea.