Glorious purpose

Berberiță Yeeeeck

     dedicat lui AlexCoca,scuze ca am                        crezut ca esti fata

Am mers la masa,mi-am mancat cerealele dubioase si deodata m-a traznit gandul.

"Ba eu vreau acasa"

"E bine sa vrei" zice Asmy.

"Stiu ca e bine,dar eu efectiv vreau acasa,m-am saturat de portale dubioase,zei dubiosi,hoteluri dubioase si tipi cu nume dubioase.Scuze,Asmadeus,dar ce a fost in capul maica-tii cand ti-a zis asa?" intreb eu.

"Nu stiu,Kim,in capul maica-tii ce a fost sa te faca asa?" intreaba el,suparat si sarcastic.

"Bai,eu nici macar nu stiu cine e maica-mea,dar as prefera sa ma cheme Asmadeus,dar sa am parinti naturali care sa ma astepte acasa dupa scoala cu cina si sa ne uitam la filme cringe de Craciun sau ceva"zic eu apasat.

"Eu,eu nu am stiut"se scuza el.

"Crezi ca mie mi-a conbenit acum cateva zile sa aflu ca taica-meu e un zeu nordic?"intreb eu.

"Ei,si asta e o noutate" zice Asmy.

"Nu vreau sa vorbesc despre el." zpun si dupa tac.

Ziua a trecut repede si fara apte evenimente.

Seara,m-am dus singura la Tom in camera si i-am zis ca eu chiar vreau acasa.Vreau sa facem tot ce putem sa dorm la mine in pat si sa mai ies pe acoperis noaptea cu un pahar de ceva,sa ma uit la stele si sa imi imaginez ca si ele se uita inapoi la mine.

Tom imi asculta "poezia" si parea pierdut.

I-am dat cu mana prin fata ochiilor si am tipat "Maaai" la el.

S-a spăriet.

"Te-ai spăriet" am ras eu.

"Da,Kim,nu faci asta oamenilor"zice el.

"De ce nu?"intreb eu,inca razand.

"Lumea.se.sperie.Daca muream?Daca faceam infarct si muream?Traiai cu gandul ca m-ai omorat cu asta toata viata?"intreaba el agitat.

"Tu relizezi ca suntem in Valhalla,nu?Taci ca te intorceai pana la cina sa mancam capre." zic eu.

"A,da." zice el,realizand ce tocmai a zis.

"Veeezi,suntem bine,suntem niste caluti fericiti,caluti,caluti fericiti!"exclam eu.

"Si daca nu eram aici si muream?Nu ti-ar fi parut rau de mine"face ochi de catelus.

"Da iei in serios rau gluma asta."zic eu.

"Raspunde la intrebare" zice el.

"Normal ca da,esti cartoful meu preferat.

Ii zic si il iau in brate.Nu o prea dau eu prea des pe afectiune,dar m-am simtit bine cat a durat,mersi Asmy.

Domnul de Asmy a intrat in camera fix atunci,tipand "Tooom,unde e ketchup-ul?"

"Asmy,in natia ta,aveam o discutie aici" ii reprosez eu.

"Scuze ca intrerup.Voiam...voiam sa il umplu de ketchup pe Hubert de la etajul 17.Dar discutia voastra pare mai importanta" zice el si se aseaza pe pat langa noi.

Eu si Tom ne uitam putin unul la altul,apoi ne holbam amandoi la Asmy.

"Ce e?Continuati" zice el.

"Daca e asa,ziceam ca vreau acasa" ii zic eu.

"Bine,te ducem acasa."spune Asmy categoric.Maine dimineata plecarea e ok?"intreaba eu.

Eu dau din cap afirmativ.