Glorious purpose

Mori,Tom,mori!

Imbracamintea lui Kim,acolo sus.

Sa fie clar.In chestia cu ,,Mori,Tom,mori" Kim nu ii doreste raul lui Tom.Este numai lucrul pe care i-l spuneam eu Maiei din realitate cand ma enerva sau cand mai aveam putin si castigam la ceva.Sa zicem ca e ...ămm...prietenesc ^_^.

In plus.M-am gandit sa mai pun ceva din viata lui Tom.Poate...ceva.

Tom pov.

Si acum ce puteam sa fac?Nu puteam sa cersesc pe strada pentru asta.Am si eu mandira mea de cartof.Acum ma numesc si eu singur cartof.(e ca si cand atunci cand in clasa o strigam pe Laura,Gaura si ea chiar raspundea la asta in realitate.Ceva gen:

Candva:

Eu(realitate):Gaura!!!!

Laura(Gaura):Nimic.

Mai spre acum:

Eu:Gaura!!!

Laura(Gaura):Da?Ce este?

Pana la urma te obisnuiesti daca te tot striga cineva asa .

Ar mai fi ceva,dar tot ca un cersit este.Salariul meu vine peste 1 săptămână si nu prea mai am ce hali,decat niște rosii si ceva caca-val prin frigider.Ma vezi cum versesc la Kim la poarta.Fata asta da garsoniere pe strada,poate ma ajuta si pe mine.Nu puteam sa ma fuc la ea si sa strig in gura mare:,,Hei,Kim?Imi dai si mie din banii stransi de mama si tatal tau?Am nevoie sa mananc si sa imi salvez mama de cancer.".Plus ca ma auzea Domnul Bond care nici nu stiu daca ma place.Adica...ma refer,ăm.Stai!Stiu.Cred ca el o iubeste pe Kim mai mult ca pe Doamna Bond,saraca Vesper.Si asa m-a amenintat de cateva ori ca ma toaca daca mai stau asa mult pe langa Kim.O sun sa vad ce face.Oricum.E duminica asa ca sa aiba si ea bunul simt sa raspunda.Pun mana pe caramida ultra-slim si o sun.Inchide si dupa imi trimite un mesaj:,,Sunt cu Ruth.Nu pot vorbi prea curand.".

Super!Acum mama da coltu(pana la magazin) si eu stau si ma holbez cum Eminescu nu stia sa scrie ,,zburator"

Ma,sincer acum!Am citit ,,Calin(file din poveste)" si al naibii poet supracunoscut la lumii nu stia ca se scrie cu z...nu cu s.Sburator.Parca ar fi incercarea de a pronunta a unei babe fara dinti.Each.

Oricum trebuie sa ma duc la munca,sa ma dau pe langa M si sa cersesc si eu ceva.Poate merge.E o femeie facuta din cele mai rele lucruri reciclabile,dar poate merge.

Am luat masina si in scut timp am ajuns.Am intrat pein spate unde era adevarata intrare si urc pana la biroul meu.Imi pornesc calculatorul,ma apuc de treaba.Mototolesc la hartii vreo' 3 ore cand ma duc la o pauza.

Kim pov.

Eu:Ruth?

Ruth:Da?

Eu:Imi poti spune cine sunt parintii tai si unde locuiai?

Ruth:Niciodată nu le-am stiut numele.I-am numit mereu ,,betiva" si ,,strangatorul".Mama venea mereu beata,iar tata strangea ce castigam noi in timpul zilei.Fiecare trebuia sa aduca minim 20 de dolari(12×20=240).Daca nu aduceam cat trebuia o incasam.Vezi?

Si mi-a aratat ceva oe obrazul ei drept,pe care eu nu il mai vazusem pana acum(cand vorbea cu noi ieri era cu stanga spre mine).Am fost putin dezgustata de ceea ce parea o lovitura de bici,dar in acelasi timp aveam o compătimire teribila pentru saracul suflet.Cum poate cineva sa ii faca cuiva asa ceva?M-am uitat in jos dupa,lq plovarul meu mov cu putin albastru si la ciorapii-colanti albastri.Aratam frumos,dar tot ma gandeam ca se intampla ceva.

A.Mai ca uitasem!Am luat plasa pe care o lasasem la usa si i-o intind lui Ruth.O deschide fericita,iar inauntru erau niste hainute frumoase,de firma scumpa rau,dar nu genul ala ,,voma cu sclipici" pentru ca eu nu suport acest gen.Zici ca vazuse ce ii e ei mai drag,asa de fericita a fost.Le-a probat,toate ii veneau perfect.Imi facea placere sa o vad,de fapt...sa vad un copil fericit.Am inceput o curatenie pe acolo intre lucrurilw mai de adulti si am ales ce mai era pentru varsta ei.Am incercat sa ii gatesc ceva,dar noi avem bucatar si eu sunt varza.