Aici în această vale (wadi) am trăit în timpul războiului.
Mulți ani au trecut de atunci, multe victorii
și multe înfrângeri. Am strâns multe împăcări într-o viață
și le-am risipit, multe tristeți
și le-am împrăștiat în vânt. Am spus multe lucruri, ca valurile
mării la Ashkelon în Vest
care mereu spun și spun același lucru.
Dar atâta timp cât voi fi în viață, sufletul meu își va aminti
și trupul mi se va rumeni în focurile propriei sale povestiri de viață.
Spre seară cerul coboară ca o trompetă peste noi, parcă chemându-ne
și buzele noastre se mișcă ca buzele unui om când se roagă
înainte a existat un Dumnezeu în această lume.
Aici ne petrecem ziua, și noaptea
mergem câtre câmpul bătăliei.
Mirosul nisipului este așa cum era, și mirosul
frunzelor de eucalipt,
și cum miroase vântul.
Și acum fac și eu ce face memoria oricărui câine:
urlu în liniște
și mă piș pe granița amintirilor din jurul meu
ca nimeni să nu intre.
