21.

10.3K 911 59
                                    


- Asta e propunerea voastra? (A/N am omis intentionat sa va scriu si voua ideea baietilor, va trebui sa asteptati si sa vedeti ;-) ) am intrebat eu ridicand din spranceana si fara sa ii las sa imi raspunda. Ati uitat cum mi-ati propus si acum ceva timp sa particip la planul vostru ''maret'' si s-a ajuns unde s-a ajuns?

Carter, Will si Tyler s-au privit tacuti unul pe altul comunicand intr-un fel cu privirile. Doar Jace isi avea privirea atintita asupra mea, asa cum ramasese in ultimele zece minute. Aveam sentimentul ca mai avea sa imi spuna ceva, dar aveam sa astept pana cand ramaneam singuri.

Tyler si-a dres glasul asa cum face cineva ce urmeaza sa ofere un discurs.

- Riva, stim ca ceea ce iti cerem- s-a corectat repede- propunem nu pare deloc in regula tinand cont de ce s-a intamplat ultima data si-

I-am facut semn cu mana sa se opreasca.

- Dati-mi un singur motiv pentru care sa nu va refuz.

Nimeni nu a spus nimic pentru cateva secunde, dar simteam un cearsaf de tensiune aruncat peste noi si oricine putea in momentele alea sa vina si sa bage foarfeca in el.

Tyler il privea pe Jace de parca astepta sa spuna si el ceva. Jace ii inapoia priviri pline de subintelesuri pe care probabil eu nu le voi intelege vreodata . Si-a inclestat maxilarul si asta mi-a distras pentru o secunda atentia.

That jawline though... (A/N Cum sa pun asta in romana? lol)

Ochii lui i-au fixat pe ai mei. Mai avea vreun rost sa ma prefac ca nu ma holbam? Pana la urma si el facuse asta mai devreme.

Mi-am dres glasul punand paharul rece si gol de cafea pe masuta din fata.

- Deci? N-aveti de gand sa imi raspundeti, nu? Pentru ca nu exista niciun motiv care m-ar face sa-

I-am simtit mana lui Jace strangand-o pe a mea, ceea ce m-a facut sa las fraza neterminata, imprastiindu-se in aer ca particulele acelea invizibile de praf.

L-am privit pe Jace.

Apoi pe cei trei baieti care devenisera dintr-o data incredibil de tacuti.

Apoi m-am uitat la cuplul in varsta din fata noastra care se pregatea sa se ridice de pe scaune inca tinandu-se de mana.

Ai naibii. Motivul lor era Jace! Nu e asta santaj emotional sau ceva? Ei chiar cred ca as face asta pentru Jace?

Am oftat.

- Okay. Ma bag.


*


Dupa ce baietii mi-au explicat inca o data ideea lor ''mareata'', am primit un mesaj de la mama. Socul ca femeia aceea isi mai amintea inca de mine a disparut dupa zece secunde  si indiferent cat de mult voiam sa mai stau in cafeneaua aceea si sa ajung sa vorbesc cu Jace intre patru ochi, eram in momentul acela mult mai nedumerita de mesajul de la mama decat de ochii lui Jace care imi trimiteau mesaje scrise cu cerneala invizibila.

Vino acasa. Trebuie sa vorbim.

Mesajul era scurt si la obiect asa cum fusese si mama in ultimul timp cu mine. Si in timp ce imi luam ramas-bun de la baieti cu o ultima privire rugatoare de-a lui Jace si un zambet de imi-pare-rau-ca-nu-pot-ramane de al meu, am iesit din local si am pornit pe drum spre casa, incercand sa-mi amintesc indicatiile lui Tyler.

Se oferise sa ma duca el cu masina, dar l-am refuzat. Mama nu precizase sa ma grabesc, asa ca aveam de gand sa profit de minutele acelea in care poate puteam sa imi ordonez cumva gandurile.

Lista PopularitatiiHikayelerin yaşadığı yer. Şimdi keşfedin