Capitolul 14

2.3K 241 207
                                    

Următoarea zi începu cu un soare ce bătea puternic încă de la primele ore. În casă, Minji şi Hoseok mişunau de zor, facându-i pe ceilalţi să se trezească.

Kate îşi deschise cu greu ochii şi se uită la ceasul digital de pe noptiera, care arăta ora 07:22.

„Ughhh!" ţipă aceasta în pernă, fiind morocănoasă că somnul i-a fost întrerupt.

Se dădu jos din pat si merse agale până la uşă, pe care regretase că o deschisese atunci când o pernă o trânti la pământ.

„Ce dracu?!" exclamă fata, cu o mână sprijinindu-se de podea și cu una ţinându-se de cap.

„Oh, Doamne, Kate, îmi pare rău, eşti bine?" se grăbi Minji spre ea, analizându-i capul să vadă dacă e spart. „HOSEOK, E NUMAI VINA TA!" ţipă aceasta spre soţul ei, care venise să o ajute pe Kate să se ridice.

„Tot ce se întâmplă în univers e vina mea, bineînţeles." mormăi el, iar Minji îi aruncă o privire urâtă. „Eşti bine, Kate?"

„Da, da, sunt bine. De ce e atâta gălăgie la ora asta?" se plânse fata, care încerca să îşi recapete echilibrul.

„Plecăm în excursie!" spuse Minji entuziasmată cu un zâmbet larg.

„Uhm... drum bun. Eu mă pun să mă culc la loc." se întoarse ea, dar Minji o prinse repede de mâneca tricoului.

„Nu, nu. Mergem toţi. E o excursie în familie." explică ea, întocându-se să îşi facă bagajul. „Plecăm într-o oră şi jumătate, să fii gata până atunci. Şi să îţi iei haine lungi, nu vreau să te muşte ţânţarii."

„Dar unde mergem, în junglă?" întrebă Kate, încruntându-se.

„Nu chiar, dar tot pe acolo. Mergem la camping în pădure." îi explică Hoseok.

Kate îşi mări ochii asemenea unor cepe. „SERIOS?" exclamă ea, un zâmbet apărându-i pe chip.

Iubea natura, îi plăcea să fie aproape de ea şi profita de orice ocazie pentru o excursie la munte. O mare 'vină' o aveau şi părinţii ei pentru că atunci când era mică şi în adolescenţă, în fiecare lună se duceau la camping sau făceau o excursie de o zi în munţi. Prin trup îi trecu un fior la gândul acesta, şi-ar fi dorit ca şi de această dată părinţii ei să fie prezenţi, dar îi plăcea la fel de mult şi că va putea retrăi unele momente cu prietenii ei, care începeau uşor ușor să devină familie.

După o jumătate de oră, bagajul era făcut, tot ce mai trebuia să facă era un duş şi să ia micul dejun. În drumul ei spre baie văzu uşa de la camera lui Jimin închisă şi se întrebă dacă băieţii încă dorm sau sunt deja în picioare. Rotise uşor de clanţa, apoi crăpase uşa, lăsând lumina de pe hol să le inunde camera.

O fărâmă din inimă i se rupsese şi îşi muşcă buza inferioară când îi văzu pe cei doi dormind unul cu spatele la celălalt, fiecare pe câte o margine a patului. Voia să îi găsească cocoţaţi unul peste celălalt sau în cine ştie ce poziţie nefirească, apoi să râdă de ei şi să intre la bănuieli, dar din păcate azi nu era o zi in care să poată să facă asta.

„YA! Treziţi-vă!" îşi făcu Kate vocea nervoasă auzită, dându-i lui Jimin cu prosopul peste faţă.

„Încetează!" se apără băiatul cu braţul şi se ridică în fund. „Gata, m-am trezit. Acum pot să mă culc la loc?" întrebă cu ochii întredeschişi.

„Nu! Îl trezeşti şi pe Kookie şi vă pregătiţi să plecăm." îi ordonă fata care ieşi din camera.

„Dar am fost şi anul trecut la camping! De ce trebuie să mergem aşa des?" se plânse băiatul, apoi îşi întoarse privirea spre Jungkook, care încă părea că doarme.

Buletin de Seul | Min YoongiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum