XXII

2.6K 218 0
                                    

M-am așezat pe covorul de frunze cu picioarele strânse sub mine. I-am pus precaută mâna lupului prin blana mătăsoasă, descoperind că era deosebit de pufoasă. Ochii lupului s-au mărit, surprins că făcusem asta. Totuși, n-a protestat, așa că l-am mângâiat blând.

– Mereu mi-am dorit un cățel, am spus încet.

Animalul mișcă o ureche, părând ironic, ca și când dorea să-mi amintească că nu e doar un cățel. Am zâmbit, hipnotizată parcă fiind de ochii aceia atât de frumoși și de cunoscuți. 

O pală de vânt a trecut printre copaci, amintindu-mi că mă aflam noaptea, în pădure, în compania unui lup. Mi-am retras mâna, fixându-mi privirea în pământ.

Lupul se ghemui lângă mine, punând capul pe picioarele mele. Trupul lui distins emana căldură, iar eu l-am mângâiat din nou pe cap. El a studiat din nou rana mea, îngrijorat.

– Știi, cred că ar trebui să mă întorc acasă, am șoptit. Dacă aș ști și cum...

✔Night WhispersWo Geschichten leben. Entdecke jetzt