"Nu sunt!" am tipat.

"Da, e chiar aici." a zambit intinzandu-mi telefonul.

"Juliette!"

"M-mama?"

HARRY'S PART.

 "Credeam ca isi vrea fratele inapoi..." a spus cosmarul meu, facandu-ma sa ma intorc spre ea.

"Unde e?" am intrebat, simtind furia cum crestea in mine.

"Usurel-"

"Am intrebat unde e!" am urlat, prinzand marginea biroului in pumni si simtind cum lemnul cedeaza sub degetele mele.

Figura ei a devenit una speriata si a tras de una din statuetele de pe birou; facand-o sa stea pe diagonala. Am simtit cum imi fuge pamantul de sub picioare, levitand pentru o fractiune de secunda, apoi am cazut prin usa formata in podea, lovindu-ma usor cu capul de substratul rece.

"Ca sa iti tina de cald!" a ras Bruno, vocea sa auzindu-se de sus cu ecou, lasand sa cada langa mine o sticla de scotch, care spre surprinderea mea, nu s-a spart.

JULIE'S PART.

Stand in pat, asteptam ca Niall sa imi dea un raspuns in legatura cu faptul ca mama stia de accidentul meu.

"E singura asistenta pe care o cunosc!"

"Asta inseamna ca nu am fost la spital?"

"Nu."

"Mhm..."

"Oh, haide Julie! Doar nu credeai ca o sa te las sa zaci acolo pana imi venea mie o idee?" 

"Nu tu, dar el a facut-o." am realizat, intorcand capul in directia opusa lui.

"Asta crezi?"

Am evitat sa intorc privirea asteptand sa continue.

"El m-a sunat aseara. Mi-a spus ca ai plecat si cand te-am gasit trecusera deja cateva ore.."

"Asta nu-l scuteste de faptul ca el trebuia sa fie acolo, nu tu!" a vorbit orgoliul din mine si am regretat cuvintele imediat ce am inchis gura.

"N-nu am vrut sa-" am inceput, cautandu-i privirea.

"Te-ai gandit  ca poate a avut un motiv pentru care a facut toate astea?" a ridicat privirea spre mine.

"Nu stiu motivul pentru care ai plecat, dar stiu vocea plina de ingrijorare care am auzit-o la telefon cand mi-a spus sa am grija de tine." a replicat, ignorand ce spusesem.

"U-unde e?" am intrebat printre dintit, nemaistiind ce sa zic.

"M-ar omori daca ti-as spune."

"Ar fi mai bine sa mori mai tarziu decat acum." am marait, aruncandu-i o privire veninoasa.

"Vegas." a raspuns, privindu-ma in ochi.

"V-Vegas?" am intrebat nesigura de ce am auzit.

"Ce e neinregula cu Vegasul?"

"N-nu se poate..." am spus si am simtit cum mi se umezesc ochii mai mult decat trebuie.

"Niall, trebuie sa-l scoatem de acolo!" am spus pe un ton poate prea ridicat.

"Dar Julie-"

"Te rog, Niall!" l-am implorat, stiind ca nu o sa pot sa conduc pana in Vegas.

"Bine-bine." a cedat.

"O sa-l sun pe Jaden sa vedem ce-"

"Nu!" 

"Nu suni pe nimeni!" m-am impotrivit, stergand lacrimile ce alunecasera pe obrajii mei.

He's so strange...-  I.His EverythingWhere stories live. Discover now