11.Ceva neasteptat

4.9K 192 4

HARRY'S PART.

Julie a insistat sa conduca masina, spunand ca nu e in regula sa conduc. Am cedat. Tot drumul am vorbit despre faptul ca suntem studenti la medicina si ca ea ar fii putut sa ma omoare cand am fost impuscat,fara sa isi dea seama ce face. A inceput din nou sa planga,devenea ceva obisnuit la ea,dar totodata ceva ce nu suportam sa vad. Am privit-o in ochi si i-am spus ca nu are de ce sa-i para rau, eram aici cu ea si asta era tot ce conta.

Am ajuns in fata casei mele si spre surprinderea mea,o masina neagra ce mi se parea destul de cunoscuta,era parcata pe alee. Cand am coborat din masina, Julie mi-a inmanat un tricou. L-am tras repede peste cap, dar am strans din dinti cand am simtit durerea insuportabila din piept. Ea a observat ca ma holbam la masina cu geamuri fumurii...

"Un tip brunet, inalt. Nu i-am retinut numele... A spus ca sunteti prieteni buni si a fost la spital de cateva ori, asa ca i-am dat cheia avand in vedere ca nu a gasit cazare."

"Stiu ca nu iti place chestia asta, dar e din Long Beach din cate am inteles si pare a fii de treaba." a adaugat ea, strecorandu-se sub bratul meu.

Cand am intrat in casa am fost surprins sa-l vad pe tip intins pe canapea si uitandu-se la un documentar despre iarba pe Discovery. S-a ridicat si m-a imbratisat. 

"Frate!" 

"Andrew?" am spus, incercand sa-i raspund la imbratisare

"Esti intreg?" a ras, departandu-se de mine.

"Da.Destul de intreg." am replicat, incercand sa rad odata cu el.

Am vorbit cateva ore bune, cat Julie a fost acasa la Ash. I-am spus lui Andrew ca ea nu stie nimic despre...afacerile noastre si el a spus ca nu o sa sufle o vorba. A zis ca nu o sa mai stea mult pe aici si ca i-a facut placere sa ma injure, iar eu sa nu-i raspund, cand eram in coma. Am ras, durerea din piept amplificandu-se. 

"Oh, sunteti inca aici." a spus Julie, intrand in living, apoi sarutandu-ma pe obraz. Era imbracata intr-o pereche de blugi lungi stramti si un tricou ce ii scotea in evidenta bustul, chiar daca nu era decoltat.

"Eu o sa fiu sus, daca ai nevoie de ceva..." 

"Odihneste-te, o sa fiu in regula." am oprit-o, apoi a plecat sus, cascand.

"Frate ce bucata!" a bombanit Andrew, uitandu-se lung dupa Juls.

"Uita-te in felul ala la ea, din nou si o sa-ti scot nenorocitii aia de ochi." am spus, iar zambetul i-a disparut de pe fata.

"Trebuie sa plec." 

"Te cheama datoria?" am indicat eu spre telefonul ce se stingea si se aprindea in buzunarul lui.

"Oarecum." a zambit el.

"Sunt aici de o saptama si ceva si tu nu ai dat niciun semn. Asa ca mi-am micsorat biletul de vacanta.

M-a batut frateste pe umar si a plecat, inchizand usa in urma lui. Am ramas singur in living si l-a scurt timp stomacul meu a inceput sa scoata zgomote ciudate, era clar. Nu mancasem de 28 de zile, nu? Am mers in bucatarie si am luat un bol, cutia de lapte din frigider si cerealele si m-am asezat la masa. 

In timp ce imi mancam micul dejun la 11 p.m., mi-am adus aminte de plicul pe care mi-l daduse Medeea in seara aceea. Plicul in care era pistolul. M-am ridicat de la masa cu lingurita in gura si am fugit descult, in garaj. Am cautat sub scaunul pasagerului, unde-l lasasem,dar nu l-am gasit. Am cautat pe bord, in bord, in usii sub scaunul soferului si nimic. Am scos telefonul si l-am apelat pe Niall, daca nu era la el,era clar ca il gasise Julie.

He's so strange...-  I.His EverythingWhere stories live. Discover now